În Gaza, unde spitalele funcționează la limita colapsului, iar sistemul medical a fost aproape distrus de luni de bombardamente, o nouă decizie a autorităților israeliene riscă să agraveze dramatic criza umanitară. Israel a ordonat organizației Medicii Fără Frontiere (Doctors Without Borders – MSF) să își înceteze complet activitatea în Fâșia Gaza și să își retragă personalul internațional până la sfârșitul lunii februarie.
Măsura vine în urma refuzului organizației de a se conforma unui nou set de reguli impuse ONG-urilor care operează în Gaza. Aceste reguli prevăd înregistrarea detaliată a tuturor angajaților palestinieni, inclusiv furnizarea de nume și numere de identificare către autoritățile israeliene, precum și posibilitatea suspendării licențelor organizațiilor care critică public conduita Israelului în războiul împotriva Hamas.
Medicii Fără Frontiere este una dintre cele mai mari și mai active organizații medicale internaționale prezente în Gaza. Potrivit datelor furnizate de organizație, MSF administrează sau sprijină peste 20% din paturile de spital încă funcționale, operează spitale de campanie, clinici mobile și centre pentru tratarea rănilor grave și a malnutriției infantile.
Anul trecut, organizația a distribuit aproximativ 700 de milioane de litri de apă potabilă într-o regiune în care infrastructura de bază apă, canalizare, electricitate a fost în mare parte distrusă. În 2025, MSF afirmă că a efectuat peste 22.000 de intervenții chirurgicale și a tratat mai mult de 100.000 de pacienți cu traume severe.
„Dacă nu mai putem lucra, va fi o catastrofă pentru sute de mii de oameni”, avertizează Claire San Filippo, coordonatoarea de urgență a MSF pentru Gaza. „Nu vorbim despre o organizație periferică, ci despre una dintre ultimele structuri medicale care încă mai funcționează.”
În prezent, aproximativ 40–50 de medici internaționali lucrează în Gaza alături de circa 1.000 de angajați palestinieni permanenți și alți 1.000 de lucrători medicali locali ale căror salarii sunt suplimentate de MSF, într-un sistem public de sănătate aproape paralizat.
Potrivit MSF, presiunile au escaladat rapid. Duminică, organizația a fost informată că nu mai poate introduce provizii medicale în Gaza. Două zile mai târziu, a primit notificarea oficială conform căreia nu mai poate aduce în teritoriu medici, asistente sau alți lucrători umanitari internaționali.
Termenul impus pentru încetarea tuturor activităților este sfârșitul lunii februarie, iar personalul internațional trebuie evacuat. Decizia face parte dintr-un plan mai amplu anunțat la finalul anului trecut, când peste 30 de organizații umanitare au fost avertizate că licențele lor vor fi suspendate în baza noilor reguli.
Israel susține că măsurile sunt necesare pentru a preveni infiltrarea militanților în rândul ONG-urilor. Medicii Fără Frontiere și alte organizații resping acuzațiile, afirmând că cerințele încalcă dreptul internațional umanitar și legislația privind protecția datelor, expunând angajații palestinieni unor riscuri majore.
Autoritățile israeliene au încercat să minimalizeze rolul MSF în Gaza. Unitatea militară responsabilă cu coordonarea activităților umanitare a susținut public că organizația a introdus doar 95 de camioane cu ajutor după intrarea în vigoare a armistițiului din octombrie și că operează doar câteva facilități medicale.
Medicii Fără Frontiere contrazic aceste afirmații. Organizația spune că sprijină șase spitale, administrează două spitale de campanie, conduce patru clinici de asistență primară și susține o a cincea, operează două centre specializate pentru îngrijirea rănilor, un centru de tratament pentru malnutriție, șase clinici mobile și asistă la nașterea unuia din trei copii născuți în Gaza. De asemenea, MSF afirmă că zeci de camioane cu ajutor au fost blocate sau întârziate de autoritățile israeliene la punctele de acces.
Conflictul a căpătat o dimensiune politică accentuată după ce Ministerul israelian pentru Afaceri ale Diasporei și Combaterea Antisemitismului a publicat un raport de 25 de pagini care acuză MSF de „conduită gravă” și de promovarea unui discurs „extrem anti-israelian”. Raportul califică activitatea organizației drept un „pretext umanitar” și o amenințare serioasă la adresa securității Israelului.
Principalele probe invocate sunt declarații publice în care reprezentanți ai MSF sau ai personalului său au descris războiul din Gaza drept genocid, au criticat „distrugerea sistematică” a enclavei sau au susținut un embargo asupra armelor livrate Israelului.
Israel respinge categoric acuzațiile de genocid, afirmând că vizează exclusiv militanții Hamas, chiar dacă luptele au loc în zone dens populate. Numeroase organizații internaționale pentru drepturile omului contestă însă această versiune, invocând amploarea devastării, blocada prelungită a ajutorului umanitar și numărul extrem de ridicat al victimelor civile.
Pentru Medicii Fără Frontiere, limitarea dreptului de a vorbi despre ceea ce se întâmplă pe teren este inacceptabilă. „A fi martor este un principiu fundamental al organizației noastre, indiferent unde lucrăm”, spune Claire San Filippo. „Echipele noastre descriu ceea ce văd: distrugere masivă, oameni răniți, boli care se răspândesc din cauza colapsului infrastructurii, moarte. Dacă aceste realități sunt incomode, problema nu este cine le spune, ci cine le provoacă.”
Raportul israelian a mai sugerat că organizația ar fi fost infiltrată de militanți palestinieni, citând cazul unui angajat MSF ucis în 2024, despre care se afirmă că ar fi fost membru al Jihadului Islamic Palestinian. MSF a declarat că tratează aceste acuzații cu maximă seriozitate și că nu ar angaja niciodată în mod deliberat persoane implicate în activități militare.
Pe măsură ce termenul limită se apropie, soarta uneia dintre cele mai importante operațiuni medicale din Gaza rămâne incertă. Pentru populația civilă, deja prinsă între ruine, foamete și lipsa îngrijirilor medicale, plecarea Medicilor Fără Frontiere ar putea însemna pierderea uneia dintre ultimele linii de salvare
Într-un teritoriu în care fiecare pat de spital contează, iar fiecare medic poate face diferența dintre viață și moarte, decizia Israelului riscă să lase în urmă nu doar un vid medical, ci și o întrebare fundamentală: cât de mult mai poate fi restrâns spațiul umanitar într-un război care pare să nu mai aibă limite?