Membrii generației Z sunt primii oameni din istorie mai puțin inteligenți decât părinții lor, din cauza excesului de tehnologie

O descoperire recentă trage un semnal de alarmă în rândul experților în educație și neuroștiințe: generația Z, născută între 1997 și începutul anilor 2010, este prima din istorie care înregistrează scoruri cognitive mai scăzute decât generația anterioară.

Dr. Jared Cooney Horvath, fost profesor și acum expert în neurolingvistică, a explicat în fața Comitetului pentru Comerț, Știință și Transporturi al Senatului SUA că dependența excesivă de tehnologia educațională (EdTech) a afectat dezvoltarea cognitivă a acestei generații, scrie Daily Mail.

Datele istorice privind evoluția IQ-ului, păstrate încă din secolul XIX, arată că Generația Z a înregistrat declinuri vizibile la capitolele atenție, memorie, citire, matematică, abilități de rezolvare a problemelor și scoruri generale de inteligență. Această situație survine în ciuda faptului că tinerii din această generație petrec mai mult timp în școală decât copiii secolului XX.

Tranzacție majoră: portul Giurgiulești din Republica Moldova ajunge sub controlul României

Cocaină din Spania pentru cluburile Capitalei. Patru traficanți reținuți

Horvath atrage atenția asupra faptului că problema nu constă în calitatea predării sau în insuficiența aplicațiilor educaționale, ci în natura însăși a tehnologiei digitale. „Mai mult de jumătate din timpul în care un adolescent este treaz este petrecut în fața unui ecran. Creierul uman nu a evoluat pentru a învăța din clipuri scurte sau rezumate online. Suntem programați biologic să învățăm de la oameni, nu de la ecrane”, a declarat Horvath.

Expertul în neuroștiințe a subliniat că interacțiunea directă cu profesorii și colegii, studiul aprofundat și concentrarea pe materiale complexe sunt esențiale pentru dezvoltarea cognitivă. În schimb, consumul constant de conținut scurt și superficial, precum videoclipurile de pe TikTok sau rezumatele concise, degradează memoria și capacitatea de concentrare.

Mai mult, cercetările sale arată că efectele tehnologiei asupra învățării nu sunt limitate la Statele Unite. Studiile acoperind 80 de țări indică o tendință similară: după adoptarea pe scară largă a dispozitivelor digitale în școli, performanța elevilor scade semnificativ. Chiar și doar cinci ore pe zi de utilizare a computerelor pentru teme sau activități școlare se asociază cu scoruri mai scăzute decât în cazul elevilor care folosesc mai rar tehnologia.

Horvath avertizează că această realitate a generat o generație care se simte, paradoxal, mai inteligentă decât este de fapt. „Majoritatea tinerilor sunt excesiv de încrezători în privința propriului IQ. Dar cu cât cineva crede că este mai deștept, cu atât rezultatele sale reale sunt mai slabe.” Această eroare de percepție, combinată cu educația adaptată tehnologiei în loc să fie construită în jurul nevoilor cognitive naturale, reprezintă un pericol pentru viitorul educațional al societății.

Experții recomanda măsuri concrete, cum ar fi amânarea utilizării smartphone-urilor pentru copii, revenirea la telefoanele simple pentru cei mici și limitarea utilizării tehnologiei în școli, inspirându-se din modele nordice care au impus restricții EdTech. Ei consideră că situația reprezintă o urgență socială, iar implicarea legiuitorilor este esențială pentru a proteja dezvoltarea intelectuală a generațiilor viitoare.