Membrii unui trib izolat din Bolivia au cele mai sanatoase inimi si creiere din lume. Un roman, membru in echipa de cercetare
Oamenii de stiinta au fost surprinsi sa descopere ca populatia Tsimane din Bolivia sufera mai putin de atrofierea creierului decat occidentalii, in conditiile in care tribul nu are acces la medicina moderna.
Secretul unei sanatati bune s-ar putea sa se afle in adancul junglei amazoniene din Bolivia, relateaza ATI. Acolo, cercetatorii au descoperit ca oamenii din tribul Tsimane au inimi si creiere remarcabil de sanatoase, mult mai sanatoase decat ale occidentalilor.
Oamenii de stiinta aveau deja indicii ca tribul Tsimane, un trib de aproximativ 16.000 de persoane, avea o sanatate excelenta. Un studiu din 2017 a demonstrat ca acestia aveau cele mai sanatoase inimi din lume. Acum, un studiu din 2021 a confirmat ca Tsimane nu au doar inimi mai sanatoase, dar si creierul lor este mai robust.
Studiul din 2021 a examinat 746 de adulti Tsimane cu varste cuprinse intre 40 si 94 de ani. Membrii Tsimane – care au calatorit doua zile din satele lor izolate pana in Trinidad, Bolivia – au fost supusi unor tomografii computerizate, astfel incat cercetatorii sa le poata examina creierul. Dupa ce cercetatorii au obtinut scanarile cerebrale ale Tsimane, le-au comparat cu scanarile unor adulti din Germania, Statele Unite si Olanda.
Constatarile lor au venit ca un ecou al studiului din 2017 – Tsimane aveau creiere substantial mai sanatoase decat cele ale occidentalilor. Cand cercetatorii au comparat volumul creierului al celor doua populatii, au descoperit ca diferenta de volum al creierului intre varsta mijlocie si cea inaintata este cu 70% mai mica in creierele Tsimane decat in cele occidentale.
Desi un anumit nivel de atrofie cerebrala este normal, un declin rapid poate duce la tulburari cognitive, declin functional si dementa.
„Tsimane ne-au oferit un experiment natural uimitor cu privire la efectele potential daunatoare ale stilului de viata modern asupra sanatatii noastre”, a declarat autorul studiului, Andrei Irimia, profesor asistent de gerontologie, neurostiinta si inginerie biomedicala la USC Leonard Davis School of Gerontology si USC Viterbi School of Engineering.
Intr-un fel, aceste rezultate recente nu sunt atat de surprinzatoare. Poporul Tsimane este activ din punct de vedere fizic si traieste din agricultura, vanatoare si pescuit. Ei au o dieta bogata in fibre, care include legume, peste si carne slaba. Intre timp, occidentalii sunt, in general, sedentari si consuma mai multe grasimi saturate.
Dar cercetatorii nu erau siguri ca stilul de viata sanatos al poporului Tsimane se va traduce neaparat printr-un creier mai sanatos. Desi tribul se hraneste bine si face exercitii fizice, acestia nu dispun de asistenta medicala si medicamente moderne. Ca atare, ei sunt, in general, mai vulnerabili la bolile infectioase.
Deoarece inflamatia este asociata cu atrofierea creierului, cercetatorii au suspectat ca Tsimane ar putea avea creiere care s-au atrofiat rapid. In schimb, au descoperit contrariul.
Acest lucru este crucial – sugerand ca sanatatea cardiovasculara poate depasi efectele secundare ale inflamatiei. Dar si tipul de inflamatie este important.
In timp ce inflamatia la Tsimane este in general cauzata de infectii respiratorii, gastrointestinale si parazitare, inflamatia la occidentali este declansata de obezitate si de cauze metabolice.
„Stilul nostru de viata sedentar si dieta bogata in zaharuri si grasimi ar putea accelera pierderea tesutului cerebral odata cu varsta si ne face mai vulnerabili la boli precum Alzheimer”, a declarat autorul studiului, Hillard Kaplan, profesor de economie a sanatatii si antropologie la Universitatea Chapman, care a petrecut ani de zile studiindu-i pe Tsimane.
Cu toate acestea, unii oameni de stiinta considera ca este nevoie de mai multe cercetari. Rebecca Edelmayer, membra in conducerea Asociatiei Alzheimer, a remarcat ca cel mai recent studiu al creierelor Tsimane nu a evaluat memoria sau abilitatile de gandire ale acestora. Nici nu a luat in considerare factori precum expunerea la mediu sau genele, care pot afecta imbatranirea creierului si dementa.
Cu toate acestea, studiul pare sa dovedeasca un lucru destul de elementar – mancatul bine si miscarea frecventa pot duce la o sanatate mai buna.
„Constatarile sugereaza oportunitati ample de interventie pentru imbunatatirea sanatatii creierului. Chiar si in cazul populatiilor cu niveluri ridicate de inflamatie”, a remarcat Kaplan.
La o lume distanta de Amazonul bolivian, in Chicago, cercetatorii lucreaza la un studiu clinic pentru a vedea daca factori precum dieta si exercitiile fizice pot incetini declinul mental la adultii in varsta. Ei sunt incurajati de ceea ce vad la Tsimane.
Shannon Halloway, un profesor asistent implicat in studiul din Chicago, spune ca s-ar putea sa nu fie nevoie de prea mult pentru ca oamenii din populatiile occidentale sa-si reseteze obiceiurile – si, speram, sa-si imbunatateasca sanatatea creierului: „Plimbati-va si vorbiti cu vecinii. Pregatiti cina cu cei dragi. Gasiti activitati care va plac si pe care le veti mentine”, a spus ea.
