Prezența unui fost membru Wagner pe o navă suspectată că face parte din „flota fantomă” a Rusiei a fost dezvăluită într-un proces din Franța, unde căpitanul a afirmat că rușii de la bord aveau rol de „agenți de securitate”, potrivit Politico.
Procesul desfășurat la Brest pune în lumină realitatea unui sistem maritim în care sancțiunile sunt uneori evitate prin structuri opace și aranjamente juridice greu de verificat. Nava Boracay, aflată sub sancțiuni ale Uniunii Europene, a fost oprită de autorități după ce a navigat fără pavilion vizibil, alimentând suspiciuni cu privire la statutul său.
Căpitanul navei, Zhangjie Chen, a declarat în instanță că doi cetățeni ruși aflați la bord erau agenți de securitate și nu se aflau sub autoritatea sa. Declarația sa contrastează cu informațiile prezentate de procurori, care susțin că prezența lor ar putea indica un rol mai complex decât simpla protecție a echipajului.
Compania care i-a angajat, Moran Security Group, este cunoscută pentru activități de securitate maritimă, însă legăturile unuia dintre agenți cu fostul grup Wagner au atras atenția. Nu există acuzații că aceștia ar fi desfășurat activități ilegale, dar simpla lor prezență pe o navă sancționată ridică întrebări despre modul în care companiile private sunt utilizate în contextul geopolitic actual.
Termenul „flotă fantomă” descrie navele care transportă petrol rusesc folosind pavilioane obscure sau fără pavilion, evitând astfel controalele stricte impuse de sancțiuni. Aceste petroliere continuă să opereze, alimentând economia Rusiei în ciuda restricțiilor internaționale.
Boracay ar fi pornit din portul rusesc Primorsk cu o încărcătură de petrol evaluată la aproximativ 100 de milioane de dolari. Autoritățile au intervenit după ce nava a fost identificată navigând fără pavilion, ceea ce a stârnit suspiciuni privind respectarea regulilor maritime.
Căpitanul a susținut că pavilionul Benin era la bord, dar nu a fost afișat din cauza vremii. Totuși, registrul maritim al Beninului nu confirma înregistrarea navei, iar explicația sa nu a convins autoritățile.
Incidentul nu se limitează la aspecte comerciale. Prezența dronelor în apropierea aeroporturilor din Danemarca a alimentat suspiciuni că Boracay ar fi putut fi utilizată ca platformă pentru acțiuni hibride. Premierul danez Mette Frederiksen a descris situația ca pe un posibil exemplu de amenințări moderne, deși anchetele ulterioare nu au găsit dovezi directe.
Statele europene încearcă să reducă veniturile care finanțează războiul din Ucraina prin sancțiuni economice și controale maritime. UE a vizat sute de nave și companii, dar aplicarea măsurilor rămâne o provocare.
Propunerile actuale includ restricții suplimentare asupra serviciilor maritime și porturilor rusești, măsuri care ar putea limita capacitatea Moscovei de a exporta petrol. Totuși, aceste idei se confruntă cu opoziție din partea unor state membre, inclusiv Ungaria, care argumentează că sancțiunile trebuie echilibrate cu interesele economice naționale.
Emmanuel Macron a susținut o abordare mai fermă, pledând pentru interzicerea serviciilor maritime legate de exporturile de petrol rusesc. Franța, având o poziție geografică strategică în Europa, joacă un rol important în aplicarea controalelor asupra navelor suspecte, folosind fregate militare pentru a verifica respectarea sancțiunilor.