Un mesaj transmis din oraș descrie direct disperarea oamenilor rămași acolo. „Suntem în Oleșki și nu putem pleca. Murim de foame. În acest moment nu mai am absolut nimic de mâncare”, a transmis o femeie care aștepta să fie evacuată de autoritățile de ocupație. Înainte de război, femeia cântărea 110 kilograme, iar acum a ajuns la numai 67 de kilograme.
„La început m-am bucurat că am slăbit, dar acum îmi dau seama că voi muri fără hrană adecvată, bogată în proteine. Este foarte greu. Casa în care am stat iarna trecută a fost și ea distrusă și arsă. La fel ca locuința noastră. Încă suntem în viață.” Ucrainenii familiarizați cu situația din Oleșki descriu în prezent orașul drept un „iad pe pământ”.
În acest weekend, autoritățile militare din regiunea Herson au desfășurat o amplă operațiune pentru transportarea pe cale aeriană a alimentelor, apei și medicamentelor către Oleșki și localitățile din jur, ajutoarele fiind livrate cu drone de mari dimensiuni. Operațiunea a avut loc după ce, potrivit autorităților ucrainene, Rusia ar fi respins din nou posibilitatea unui armistițiu temporar care să permită evacuarea civililor.
Administrația militară din Herson a anunțat că aproximativ patru tone de alimente au fost transportate către 100 de puncte de distribuție, însă autoritățile ucrainene spun că nu este clar ce cantitate a ajuns efectiv la populație și cât a fost interceptată de militarii ruși. Situația din Oleșki a fost prezentată și în cadrul Adunării Generale a ONU de la New York de ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha. În paralel, un banner cu mesajul „Salvați Oleșki” a fost afișat vineri la meciul dintre Ucraina și Ungaria din Liga Națiunilor.
Sybiha a avertizat asupra unei „catastrofe umanitare” și a cerut evacuarea imediată a populației, acuzând Rusia că reprezintă principalul obstacol în calea operațiunii. „Rusia face în mod deliberat imposibilă viața acolo. Îi lasă să moară de foame”, a afirmat ministrul ucrainean în discursul său. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a recunoscut în această lună existența unei „situații critice” în Oleșki, dar a acuzat, la rândul său, forțele ucrainene că împiedică transportarea ajutoarelor umanitare destinate populației.
Până în luna mai, anumite transporturi de alimente mai reușeau să ajungă la locuitorii orașului, care înainte de război avea aproximativ 24.000 de persoane. Ulterior, pe măsură ce forțele ruse de ocupație au extins zonele minate și supravegherea cu drone, aprovizionarea s-a oprit aproape complet.
Viața civililor a devenit și mai dificilă în contextul campaniei ucrainene cu drone împotriva rutelor de aprovizionare folosite de trupele ruse. Potrivit mărturiilor transmise publicației The Guardian, militarii ruși aflați în prima linie și confruntați cu propriile probleme de aprovizionare ar fi confiscat o parte dintre puținele alimente pe care localnicii reușiseră să le păstreze.
Locuitorii spun că au ajuns să mănânce o singură dată pe zi. Uneori, masa este formată doar dintr-o supă fără cartofi, preparată din dovlecei crescuți în fostele jardiniere pentru flori ale blocurilor, la care oamenii adaugă uneori și iarbă grasă, o plantă comestibilă culeasă din împrejurimi. „Rămânem fără absolut tot”, spunea un locuitor încă de la începutul verii.
El avertiza atunci că situația urma să devină insuportabilă. „Până în august, situația va fi critică pentru noi. Iar când va veni toamna, cu siguranță vom muri. Eu deja simt că mor. Devin tot mai slab în fiecare zi.” La 1 septembrie, un convoi cu alimente care se îndrepta spre oraș a fost atacat.
Moscova a acuzat forțele armate ucrainene, în timp ce Kievul a afirmat că trupele ruse au fost responsabile. Oficialii ucraineni susțin că încercările anterioare de a transporta alimente cu drone au avut rezultate limitate. Ei afirmă că unele dintre provizii au fost confiscate de militarii ruși și că, într-un caz, persoana căreia îi erau destinate ajutoarele a fost reținută.
Oleksandr Prokudin, guvernatorul militar al regiunii Herson, a descris operațiunea desfășurată în weekend drept cea mai amplă acțiune de acest tip organizată până acum. „Alimentele au fost livrate direct în 100 de puncte de distribuție.
Acum aș vrea să mă adresez rușilor. Civilii nu au absolut nicio legătură cu forțele armate ucrainene. Din cauza condițiilor pe care le-ați creat în Oleșki, oamenii pur și simplu nu au altă opțiune decât să ia aceste alimente. Nu le luați șansa de a supraviețui și de a scăpa de foamete”, a declarat Prokudin.
Oficialul ucrainean a susținut că Rusia, în calitate de putere ocupantă, are obligația de a asigura populației hrană, medicamente și condiții adecvate pentru îngrijirea medicală și igienă. „Dacă propriile resurse nu sunt suficiente, autoritățile de ocupație trebuie să permită operațiuni umanitare desfășurate de organizații internaționale și de alte state.
În schimb, vedem exact contrariul.” Prokudin a acuzat trupele ruse că împiedică accesul ajutoarelor. „Forțele ruse de ocupație obstrucționează furnizarea ajutorului către populația civilă. Distrug vehiculele care încearcă să transporte ajutoare umanitare și ucid oameni care încearcă să aducă alimente și medicamente. De asemenea, blochează toate inițiativele și acordurile privind evacuarea oamenilor din Oleșki.”
Tetiana Hasanenko, oficial ucrainean care conduce administrația militară din Oleșki de pe partea vestică a Niprului, afirmă că problemele au început să se agraveze semnificativ încă de la sfârșitul anului trecut. Accesul civililor ucraineni către oraș, dinspre partea controlată de Rusia, a devenit din ce în ce mai dificil.
„Densitatea câmpurilor minate a devenit foarte mare. Începând din decembrie, transporturile de alimente au devenit mult mai rare, deoarece vehiculele loveau mine sau erau atacate de drone. Până în timpul iernii, aprovizionarea cu hrană devenise deja extrem de dificilă”, a declarat Hasanenko pentru The Guardian.
Potrivit acesteia, infrastructura orașului este aproape complet nefuncțională. „Este deja foarte greu. Nu mai există infrastructură, nu există electricitate, așa că nu există nici bancomate și nici numerar. Oleșki nu mai funcționează. Înainte de război, oamenii își cultivau hrana în grădinile lor. Produceau suficient nu doar pentru ei, ci și pentru a vinde în Crimeea și în orașul Herson. Acum nu mai pot cultiva suficient nici măcar pentru propriile familii.”
Hasanenko a relatat cazul unui bărbat de 74 de ani despre care autoritățile ucrainene afirmă că încerca să curețe o pivniță acoperită de noroi după distrugerea barajului Kahovka, în 2023. Bărbatul căuta alimente pe care le depozitase acolo înainte de inundații.
Potrivit relatării oficialului ucrainean, acesta ar fi refuzat să le permită unor militari să intre în pivniță și ar fi fost ucis. „Unii oameni sapă prin aceste pivnițe și caută legume conservate, murături și conserve de carne pe care localnicii le păstrau pentru iarnă”, a spus Hasanenko. În pofida situației dramatice, oficialii ucraineni susțin că evacuarea civililor rămași se desfășoară extrem de lent.
Ei consideră că forțele de ocupație ar încerca să păstreze populația în zonă pentru a descuraja o eventuală operațiune militară ucraineană. „Rușii se tem că o ofensivă împotriva Oleșki ar putea începe din orașul Herson și îi țin acolo pe oameni, pe civili, ca scuturi umane”, a afirmat Hasanenko.
Potrivit oficialului ucrainean, situația din interiorul localității a ajuns la un nivel fără precedent pentru locuitorii orașului. „Este un oraș vechi. Există de aproape o mie de ani și, în tot acest timp, oamenii nu au trăit niciodată în asemenea condiții îngrozitoare, într-un asemenea iad cum trăiesc acum.”
Hasanenko afirmă că, pe străzi și în mai multe clădiri, au rămas cadavre care nu pot fi recuperate din cauza pericolului reprezentat de drone. „Sunt cadavre nu doar în subsolul spitalului, ci peste tot în oraș. Pur și simplu rămân acolo pentru că nu poți merge să ridici un trup. Dronele zboară permanent, iar apoi câinii ajung să mănânce cadavrele.” Un alt locuitor a descris situația într-un mesaj foarte scurt. „Toate proviziile sunt pe terminate.”
O altă persoană a relatat că militarii ruși ar fi intrat în curțile localnicilor și ar fi luat alimentele cultivate de aceștia. „În urmă cu o săptămână, orcii au intrat în curțile oamenilor și au scos din pământ toți cartofii, ceapa și usturoiul.” Termenul folosit de persoana respectivă este o expresie peiorativă întâlnită în Ucraina pentru a-i desemna pe militarii ruși. Potrivit aceluiași mesaj, soldații ar fi confiscat și proviziile unor femei în vârstă.
„Au luat toate rezervele de hrană de la bătrâne. Când una dintre bunici a început să strige, i-au răspuns că oameni ca ele, care oricum vor ajunge în curând în rai, ar trebui să trăiască doar cu apă.” Pentru cei aproximativ 2.000 de civili care au rămas în Oleșki și în localitățile din apropiere, găsirea hranei și accesul la medicamente au devenit probleme zilnice de supraviețuire.
În timp ce Kievul și Moscova se acuză reciproc pentru blocarea ajutorului umanitar, oamenii rămași în oraș spun că proviziile dispar, posibilitățile de evacuare sunt limitate, iar apropierea sezonului rece face situația și mai dificilă.