Milioane de dolari și acuzații de trafic de droguri. Scandalul care lovește proiectul ginerelui lui Trump

Adaugă ca sursă preferată pe Google

În centrul controversei se află Artur Shehu, un om de afaceri albanez stabilit la Miami, suspectat de procurori de implicare într-o rețea internațională de trafic de droguri și spălare de bani, acuzații pe care acesta le respinge prin intermediul avocatului său.

Proiectul lui Jared Kushner din Zvernec, contestat de localnici

Locuitorii din Zvernec au fost surprinși în urmă cu doi ani, când Jared Kushner a publicat imagini ale unui viitor complex turistic mediteraneean, amplasat pe o peninsulă îngustă, între mare și laguna frecventată de stoluri de flamingo. Pentru săteni, imaginile prezentau însă terenurile pe care părinții și bunicii lor cultivaseră cândva cartofi și alte produse agricole. Ei susțin că o parte dintre proprietăți le-au fost luate în anii 2000 și au ajuns sub controlul lui Artur Shehu, un om în legătură cu care autoritățile albaneze formulează în prezent acuzații grave.

Avionul VIP-urilor către Mykonos: judecător CCR numit de PSD, Florin Manole (PSD), Victor Ponta, Bănicioiu (PSD), Gruia Stoica (miliardar). Ponta: ”Nu-mi amintesc”

Președintele, baie de mulțime în Curcani: „În 9-12 luni, economia o să înceapă să crească”

Shehu a plecat în Statele Unite după un incident armat produs la sfârșitul anilor 1990, într-un local din Albania, iar în prezent locuiește în Miami. Sătenii i-au trimis lui Kushner o scrisoare prin care îl informau că se află de aproape două decenii în litigii judiciare cu Shehu și îi cereau grupului de dezvoltare să nu înceapă proiectul până la clarificarea situației juridice. În document, locuitorii afirmau că terenul este „deținut de sat și de locuitorii acestuia”.

Grupul de dezvoltare susținut de Kushner și-a continuat însă demersurile. În prima parte a acestui an, compania a plătit peste 120 de milioane de dolari pentru proprietățile deținute de Shehu. Aproximativ două luni mai târziu, procurorii albanezi au cerut arestarea acestuia, acuzându-l că ar fi avut un rol de conducere într-o vastă operațiune internațională de trafic de droguri, prin intermediul căreia cocaina ar fi fost transportată din America de Sud în Europa, ascunsă inclusiv în transporturi de cărbune și pastă de fructe. Potrivit procurorilor, Shehu ar fi spălat bani prin investiții imobiliare, inclusiv prin terenuri din peninsula Zvernec, despre care anchetatorii afirmă că ar fi fost obținute prin metode ce ar fi inclus folosirea unor documente funciare falsificate, unele prezentate drept acte provenite din perioada otomană. Avocatul lui Shehu respinge acuzațiile și susține că toate operațiunile clientului său au avut caracter legal.

Controversa reprezintă o nouă dificultate pentru ambițiile imobiliare internaționale ale lui Jared Kushner, care, după încheierea primului mandat prezidențial al lui Donald Trump, și-a dezvoltat activitățile de investiții în afara administrației americane. O mare parte a investițiilor sale au fost realizate prin intermediul unui fond de capital privat, cu active de miliarde de dolari, susținut de fonduri provenite din statele Golfului. Kushner s-a întors însă și către domeniul în care familia sa a construit afaceri timp de decenii: dezvoltarea imobiliară.

Kushner a prezentat Balcanii drept o regiune în care investitorii ar putea profita de creșterea turismului și de majorarea prețurilor proprietăților, concentrându-se în special asupra Serbiei și Albaniei. În Serbia, acesta a ajuns la un acord cu autoritățile pentru dezvoltarea unui teren aflat în proprietatea statului, în centrul Belgradului. Proiectul a provocat critici din partea unei părți a opiniei publice, care a acuzat guvernul sârb că încearcă, prin această inițiativă, să își consolideze relațiile cu Donald Trump. Autoritățile de la Belgrad au respins această interpretare.

Planurile din Serbia au fost abandonate după săptămâni de proteste și după inculparea unui ministru care susținuse procedurile necesare pentru aprobarea proiectului. Kushner s-a retras din inițiativă în luna decembrie, în timp ce proiectul din Albania a continuat să avanseze, în pofida disputelor privind proprietatea terenurilor și a acuzațiilor formulate de autorități în legătură cu Artur Shehu.

Proteste de amploare în Albania

Proiectul din Zvernec a provocat o reacție publică și mai puternică în Albania. Un videoclip în care agenți de securitate angajați pentru protejarea proprietății apar lovind un localnic și târându-l pe plajă a declanșat proteste zilnice la Tirana. Manifestațiile au continuat timp de peste două luni, iar participanții și-au extins revendicările, denunțând corupția și dezvoltarea imobiliară necontrolată. Mișcarea a primit denumirea de „Revoluția Flamingo”.

Spre deosebire de proiectul din Serbia, în Albania au fost deja realizate tranzacții importante. Grupul de dezvoltare susținut de Kushner a plătit, în total, peste 240 de milioane de dolari unor proprietari privați de terenuri, printre care se numără și Shehu, potrivit unei persoane familiarizate cu tranzacțiile, citată de publicația americană. Kujtim Cakrani, avocatul lui Artur Shehu, afirmă că acesta nu este traficant de droguri și că nu a furat terenurile. Potrivit avocatului, Shehu nu a negociat direct cu Kushner, operațiunile fiind realizate prin intermediul unui intermediar. „Nu are absolut nicio legătură cu acuzațiile”, a declarat Cakrani. „Este pur și simplu un proprietar de terenuri, provenit dintr-o familie care a deținut proprietăți importante”, a adăugat avocatul, potrivit căruia relațiile lui Shehu cu alte persoane vizate de dosar au fost legate exclusiv de afaceri legitime.

Un purtător de cuvânt al grupului de dezvoltare, o asociere din care fac parte Kushner și alți parteneri, a declarat că sistemul juridic albanez reprezintă „cadrul adecvat pentru soluționarea întrebărilor privind proprietatea asupra terenurilor și integritatea tranzacțiilor anterioare”. Grupul cunoaște acuzațiile „referitoare la vânzătorul terenului”, însă nu este el însuși vizat de anchetă, a precizat reprezentantul companiei. „Continuăm să considerăm că achizițiile inițiale ale terenurilor au fost realizate în mod legal”, a adăugat acesta. Procurorii afirmă, în schimb, că au indisponibilizat fondurile obținute de Shehu din vânzarea proprietăților.

Sotir Dhamo, profesor de urbanism la Universitatea Polis din Tirana, afirmă că instanțele ar avea, cel puțin din punct de vedere juridic, posibilitatea de a bloca temporar dezvoltarea terenurilor aflate în litigiu. „Teoretic, instanțele au autoritatea de a opri temporar dezvoltarea contestată”, a declarat el. „În practică, instanțele nu sunt pe deplin independente de politică și de interese economice ascunse”, a adăugat profesorul.

De la Vlore la Flamingo Drive

Artur Shehu, în vârstă de 60 de ani, locuiește în prezent la Miami, unde registrele imobiliare arată că deține, împreună cu soția sa, fostă vedetă a televiziunii albaneze, o locuință de aproximativ 4.000 de picioare pătrate, situată pe Flamingo Drive, în Miami Beach. Drumul său către Florida de Sud a trecut printr-una dintre cele mai turbulente perioade din istoria recentă a Albaniei. Izolată și săracă în timpul Războiului Rece, după ruperea relațiilor atât cu Uniunea Sovietică, cât și cu China, Albania s-a confruntat cu dificultăți majore și după prăbușirea regimului comunist. Anii 1990 au fost marcați de instabilitate politică, criminalitate organizată, depopulare și prăbușirea unor scheme financiare piramidale, care au împins țara în pragul unui conflict civil.

În această perioadă, Shehu s-a afirmat ca antreprenor, iar printre proprietățile sale s-a numărat un hotel din Vlore. Activitățile sale au intrat în atenția poliției antidrog din Albania și a autorităților italiene. Dritan Zagani, fost ofițer al poliției albaneze care a participat la investigații, afirmă că anchetatorii îl suspectau pe Shehu de relații de afaceri cu membri ai mafiei italiene, precum și de implicare în traficul de marijuana și în transportul clandestin de persoane către Italia, cu ajutorul bărcilor rapide. Zagani își amintește că, într-o zi din 1999, poliția a fost chemată la un bar după ce au fost raportate focuri de armă. Anchetatorii au stabilit atunci că Shehu fusese implicat într-un schimb de focuri cu membri ai unei grupări rivale. „După aceea, Artur a dispărut”, a declarat Zagani.

Avocatul Kujtim Cakrani oferă însă o versiune diferită. El afirmă că Shehu ar fi fost atacat de grupări procomuniste din cauza opiniilor sale anticomuniste și susține că interesul autorităților față de clientul său ar fi fost motivat politic. Investigațiile desfășurate în Italia și Albania în acea perioadă nu au dus la formularea unor acuzații penale împotriva lui Shehu. Ulterior, acesta a reapărut în Miami.

Shehu s-a mutat în Statele Unite în 2001 și a obținut azil după ce a invocat atacurile unor grupări comuniste, despre care avocatul său afirmă că i-ar fi ucis un unchi și un frate. În cele din urmă, Shehu a obținut cetățenia americană, potrivit avocatului său. În paralel, el a continuat să dețină interese economice în Albania și și-a extins portofoliul imobiliar.

Noi suspiciuni formulate de autorități

Shehu a reintrat în atenția autorităților în 2012, când procurorii italieni au cerut arestarea sa într-un dosar mai amplu referitor la o familie implicată în criminalitatea organizată din Italia. Potrivit unei hotărâri a unei instanțe italiene, Shehu deținea, împreună cu un presupus lider mafiot italian, o gelaterie în Albania. Același bărbat i-ar fi transferat lui Shehu peste un milion de euro, echivalentul a aproximativ 1,3 milioane de dolari la cursul de schimb din perioada respectivă. Procurorii au susținut, de asemenea, că Shehu îi închiriase un spațiu într-o clădire pentru funcționarea unui cazinou. Judecătorul italian a respins însă solicitarea de arestare, apreciind că nu existau suficiente dovezi pentru a demonstra că Shehu era implicat într-o activitate ilegală. Cakrani afirmă că rolul clientului său s-a limitat la cel de proprietar al imobilului.

Numele lui Shehu a apărut ulterior și în alte investigații legate de traficul de droguri. În cursul unor operațiuni de supraveghere, autorități europene l-ar fi observat în Monaco în compania unor persoane suspectate de trafic de narcotice, potrivit procurorilor albanezi. Anchetatorii au obținut și fotografii realizate în 2019, în Mallorca, unde Shehu ar fi participat la o întâlnire la care se afla și un presupus lider important al criminalității organizate, arestat ulterior. Shehu nu a fost inculpat în acele investigații. Avocatul său afirmă că, în afara problemelor juridice din Albania, clientul său nu a avut conflicte cu autoritățile din alte state europene și că întâlnirile respective au fost legate exclusiv de afaceri legale.

Situația s-a schimbat în luna iunie, când investigatori antidrog din Spania, Belgia și alte state europene au transmis un volum considerabil de documente Structurii Speciale împotriva Corupției și Crimei Organizate din Albania, cunoscută sub acronimul SPAK. Instituția a fost înființată în 2019, inclusiv ca răspuns la preocupările Uniunii Europene privind amploarea corupției din Albania. În ultimii patru ani, procurorii SPAK au formulat acuzații de corupție împotriva a doi foști prim-miniștri, a doi foști viceprim-miniștri și a mai multor foști membri ai guvernului. Persoanele vizate au respins acuzațiile.

Pe baza documentelor primite de la anchetatorii europeni, SPAK a obținut, în luna iunie, un mandat de arestare pentru Shehu și alte 19 persoane despre care procurorii afirmă că ar face parte dintr-o amplă rețea europeană de trafic de droguri. Potrivit procurorilor, Shehu ar fi ocupat „o poziție de conducere în cadrul organizației”. El este acuzat de spălare de bani și de participare la un grup infracțional structurat. Cakrani contestă toate aceste acuzații.

Rețeaua investigată de procurori

Dosarul descris de autoritățile albaneze prezintă o structură infracțională care ar fi acoperit numeroase etape ale lanțului de distribuție a cocainei. Potrivit procurorilor, membri ai rețelei albaneze ar fi supravegheat producția în Ecuador, ar fi organizat încărcarea cocainei pe nave și ar fi ascuns drogurile printre transporturi de fructe, soia, zahăr și alte produse. Transporturile ar fi fost apoi dirijate către porturi din Țările de Jos, unde cocaina ar fi fost procesată în instalații de mici dimensiuni și distribuită ulterior în mai multe state europene.

Profiturile obținute din vânzarea drogurilor ar fi ajuns în Albania prin intermediul criptomonedelor și al numerarului transportat clandestin cu autobuze, susțin procurorii. O parte din bani ar fi fost ulterior introdusă în circuitul economic prin investiții imobiliare. Anchetatorii susțin că fonduri provenite din activități ilegale ar fi finanțat inclusiv un zgârie-nori roșu din centrul Tiranei și mai multe vile construite pe litoral. Potrivit acuzării, Shehu și persoane care ar fi acționat în numele său ar fi avut un rol important în aceste operațiuni. Avocatul lui Shehu afirmă, însă, că toate tranzacțiile imobiliare ale clientului său au fost legitime și că acesta nu a fost implicat nici în spălarea banilor, nici în celelalte infracțiuni descrise de procurori.

Un element important al dosarului privește modul în care ar fi fost dobândite anumite terenuri utilizate ulterior pentru investiții. Procurorii susțin că Shehu și persoane apropiate lui ar fi revendicat drepturi istorice asupra unor proprietăți și că, în mai multe situații, ar fi fost folosite acte falsificate. Printre cele mai importante proprietăți menționate de anchetatori se află terenul din Zvernec pe care grupul susținut de Kushner intenționează să construiască.

Litigii vechi de aproape două decenii

Satul Zvernec se află pe litoral, în apropiere de Vlore, într-o zonă cunoscută pentru mănăstirea bizantină veche de peste 700 de ani, amplasată la marginea lagunei Narta. Casele sunt grupate pe un deal de unde se deschid priveliști către mare, printre smochini și rodii. Zoi, în vârstă de 71 de ani, a crescut în sat, înainte de a se muta în Grecia, unde existau mai multe oportunități de muncă. În fiecare vară, el revine în locuința familiei. Zoi povestește că străbunicul său s-a stabilit în Zvernec și folosea o parcelă de pe peninsula din apropiere pentru pășunatul animalelor. După colectivizarea proprietăților în timpul regimului comunist, familia a cultivat în zonă cartofi, ceapă și alte produse agricole.

După căderea regimului comunist, în 1991, familia sa a primit dreptul de proprietate asupra unei părți din terenurile agricole de pe peninsulă, care, între timp, nu mai erau cultivate. La jumătatea anilor 2000, Zoi spune că a descoperit ceea ce aflaseră și alți locuitori ai satului: oficialii locali responsabili de proprietăți acordaseră controlul asupra terenurilor lui Artur Shehu, afirmă el. „Am înnebunit. Ne-am înfuriat. A devenit o problemă psihologică”, a declarat Zoi.

Problemele legate de proprietatea imobiliară sunt vechi în Albania. După prăbușirea comunismului, noile autorități au adoptat mai multe legi pentru restituirea terenurilor confiscate de stat. Procesul a generat numeroase revendicări care se suprapuneau, iar multe dintre acestea au ajuns în sistemul judiciar, unde autoritățile au identificat, de-a lungul anilor, multiple cazuri de corupție. În timpul proceselor, sătenii și alte persoane care revendicau proprietăți au constatat că Shehu folosise argumente similare pentru dobândirea unor suprafețe importante din Zvernec.

Prin intermediul unui avocat, Shehu a prezentat documente istorice potrivit cărora un strămoș al său, Seit Shehu, ar fi fost proprietarul terenurilor. În cazul unei parcele, unul dintre avocații lui Shehu a obținut, în 2007, recunoașterea dreptului de proprietate după prezentarea unui document funciar din epoca otomană care fusese tradus incorect, potrivit constatărilor unei instanțe. În procesul de traducere din turca otomană, un arhivist ar fi înlocuit numele proprietarului inițial cu cel al lui Seit Shehu, a stabilit instanța. Avocatul implicat și arhivistul au fost ulterior condamnați pentru infracțiuni legate de falsificarea documentelor, însă dosarul avocatului este rejudecat. „Falsitatea acestui document a fost dovedită”, a stabilit Înalta Curte a Albaniei.

Shehu și persoanele care revendică terenurile au obținut, de-a lungul anilor, hotărâri favorabile în diferite etape ale proceselor și apelurilor. Niciuna dintre proceduri nu a dus, până în prezent, la cedarea definitivă a terenurilor de către Shehu. Procesele, rejudecările și apelurile continuă, fără ca disputa privind dreptul de proprietate asupra suprafețelor vizate să fi fost soluționată definitiv.

Cakrani afirmă că revendicările clientului său se bazează pe un număr important de documente care ar demonstra că familia Shehu deținea suprafețe extinse atât în Zvernec, cât și în alte zone ale Albaniei. Printre probele depuse în instanță se află documente provenite din perioada ocupației fasciste italiene și acte datând de la începutul secolului al XX-lea. „Există documente legitime care dovedesc că acesta este terenul lui”, a declarat avocatul.

Kushner și Ivanka Trump, interesați de litoralul albanez

Jared Kushner și soția sa, Ivanka Trump, au devenit interesați de Albania în timpul unei călătorii cu iahtul prin Marea Mediterană, după încheierea primului mandat al lui Donald Trump. În timpul traseului dintre Muntenegru și Grecia, cei doi au ancorat în apropierea insulei Sazan, un fost obiectiv militar aflat în proprietatea statului albanez și vizitat de turiști în cadrul excursiilor de o zi. Ivanka Trump a relatat ulterior experiența într-un podcast: „Am înotat până la insulă. Am făcut o drumeție”, a spus ea. „Pur și simplu am fost captivați”, a adăugat Ivanka Trump.

Kushner a ajuns ulterior la un acord cu premierul albanez, Edi Rama, pentru dezvoltarea insulei Sazan. El a început să lucreze la proiect împreună cu Asher Abehsera, un dezvoltator american care îi fusese partener în proiecte de reconversie a unor clădiri de birouri din Brooklyn, în anii 2010. La scurt timp după aceea, Abehsera și Kushner și-au îndreptat atenția către o fâșie de teren neamenajată, aflată la aproximativ opt kilometri distanță, pe litoralul din Zvernec. În această zonă, localnicii ajung cu vehicule de teren la plaje aproape neatinse, unde cuibăresc broaște țestoase marine și sunt crescute oi.

Abehsera a afirmat că a ajuns la o înțelegere cu parteneri locali din grupul albanez Kastrati, un conglomerat al cărui nume este prezent inclusiv pe numeroase benzinării din țară. Grupul a contactat proprietarii de terenuri din Zvernec și le-a propus inițial parteneriate, potrivit declarațiilor făcute de Abehsera pentru publicația americană în 2024. În primăvara acelui an, Kushner a publicat pe Instagram imagini cu proiectele propuse. Planurile prezentau vile construite în zona stâncoasă a insulei Sazan și hoteluri amplasate de-a lungul plajelor din Zvernec.

Scrisoarea locuitorilor către dezvoltatori

În septembrie 2024, un grup de locuitori din Zvernec a trimis companiei lui Kushner o scrisoare prin care îi cerea să se abțină de la orice acțiune care ar putea afecta drepturile de proprietate asupra terenurilor, atât timp cât procesele erau în desfășurare. Documentul a fost consultat de The Wall Street Journal. La acel moment, litigiile privind terenurile pe care urma să fie realizată dezvoltarea erau cunoscute la nivel local și fuseseră prezentate în repetate rânduri de presa albaneză.

„Nu avem niciun interes să dezvoltăm ceva asupra căruia nu avem dreptul legal să intervenim”, declara Abehsera în 2024, întrebat despre conflictele privind proprietatea. După ce i-a fost transmisă o listă care conținea numele a patru proprietari, printre care și Artur Shehu, Abehsera a afirmat că „niciunul dintre aceștia nu este partenerul nostru”. Kushner și Abehsera au continuat, însă, să definitiveze planurile și au creat compania Sazan Real Estate Development.

În proiect a intrat și un important grup de investiții din Qatar, condus de familia Al-Khayyat. Kushner i-a cunoscut pe membrii familiei în timpul Cupei Mondiale din 2022, iar ulterior aceștia au devenit parteneri ai proiectului. Familia Al-Khayyat avea deja experiență în dezvoltarea unor stațiuni pe insule din Maldive și din regiunea Golfului.

Peste 100 de milioane de euro plătite pentru terenurile lui Shehu

Grupul de dezvoltare a folosit o entitate denumită Albania Land Development pentru achiziționarea proprietăților. În aprilie, compania i-a plătit lui Artur Shehu 110 milioane de euro pentru terenurile sale, sumă echivalentă cu aproximativ 125 de milioane de dolari, potrivit procurorilor care instrumentează dosarul de spălare de bani. Documentele corporative albaneze indică faptul că Albania Land Development este deținută de Sazan Real Estate Development.

La sfârșitul lunii aprilie, grupul susținut de Kushner a instalat garduri în jurul zonei în care urmează să fie realizat proiectul, la marginile peninsulei protejate din punct de vedere ecologic. De-a lungul gardului au fost montate role de sârmă ghimpată de tip lamă. Când localnicii au venit să protesteze, agenții de securitate angajați pentru supravegherea terenului le-au blocat accesul.

În imaginile filmate la fața locului, un agent apare lovind un localnic în zona gâtului și târându-l ulterior pe plajă, în timp ce polițiștii aflați în apropiere priveau incidentul. Grupul de dezvoltare s-a delimitat public de comportamentul agenților și a atribuit incidentul unei firme de securitate al cărei nume nu a fost făcut public.

Înregistrarea a devenit însă virală, iar indignarea s-a extins rapid. Protestatarii au început să se adune în centrul Tiranei, purtând pancarte pe care apăreau imagini cu Jared Kushner, flamingo și Donald Trump. Câteva zile mai târziu, presa albaneză a relatat despre dosarul penal în care este vizat Shehu. Informația a determinat participarea unui număr și mai mare de persoane la manifestații.

Dezvoltatorul afirmă că nu cunoștea disputele

La scurt timp după declanșarea controversei, Asher Abehsera, președintele Sazan Real Estate Development, a încercat să delimiteze compania de acuzațiile referitoare la Shehu. El a declarat în iunie pentru publicația americană că nu știa dacă firma sa îi plătise lui Shehu bani pentru terenuri. Abehsera a negat și faptul că ar fi cunoscut anterior conflictele juridice privind proprietățile.

„Nu am văzut și nu am auzit despre nicio dispută”, a declarat el. Grupul lucrează în prezent la documentația pentru evaluarea impactului asupra mediului, etapă necesară înainte de obținerea aprobărilor guvernamentale pentru începerea construcțiilor.

Proiectul a provocat o opoziție care a atras zeci de mii de protestatari și reacții din partea unor oficiali europeni și a unor personalități publice, între care artista de origine albaneză Dua Lipa.Șeful guvernului albanez prezintă proiectul, estimat la aproximativ cinci miliarde de dolari, drept o investiție străină importantă care ar urma să contribuie la creșterea economiei.

Pentru locuitorii din Zvernec, disputa are însă o miză personală. Mulți dintre ei afirmă că familiile lor au folosit terenurile timp de generații și se tem că lucrările vor începe înainte ca instanțele să soluționeze definitiv litigiile privind proprietatea. Kostaq Konomi, liderul satului Zvernec, spune că revendicarea sa nu s-a schimbat. „Singurul lucru pe care îl vreau acum este să îmi dea terenul înapoi”, a declarat el.