Ministerul de Interne spaniol își cere scuze după dezvăluirea unei „liste negre” de jurnaliști clasificați după orientarea politică

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Ministerul susține că documentul, elaborat în 2024 de Biroul de Comunicare, avea un caracter exclusiv informativ și consultativ și nu a urmărit să limiteze libertatea presei sau activitatea jurnaliștilor.

Potrivit informațiilor publicate de El Confidencial și preluate de RTVE, documentul, intitulat „Tertulianos. Radio y Televisión”, poartă antetul Ministerului de Interne și al Biroului său de Comunicare. Dosarul conține fișe individuale ale unor jurnaliști, însoțite de fotografii și comentarii referitoare la pozițiile lor politice și la opiniile exprimate în spațiul public.

Ministerul susține că documentul avea doar scop consultativ

Ministrul de Interne, Fernando Grande-Marlaska, a declarat, marți, din Ceuta, că dosarul reprezintă un „document de lucru” destinat cunoașterii opiniilor exprimate despre activitatea ministerului și pentru îmbunătățirea comunicării guvernamentale. El a respins existența unei „finalități oculte” și a afirmat că documentul nu a avut alt obiectiv decât realizarea unei comunicări mai eficiente.

Alertă la granița României. Un aparat de zbor neidentificat a intrat neautorizat în spațiul aerian al Republicii Moldova

Cum s-a apărat Georgescu în fața judecătorilor: „Multă lume folosește sisteme criptate ca să nu se trezească că, dacă spune că vrea o vilă în Toscana, vine DIICOT-ul la 6 dimineața”

Ministerul a precizat ulterior, într-un comunicat, că documentul a fost elaborat în februarie 2024, cu o „finalitate consultativă”, și că nu a urmărit instituirea vreunei forme de cenzură, restricționarea activității presei sau limitarea exercitării profesiei de jurnalist.

„Prezentăm scuzele noastre profesioniștilor care s-au putut simți ofensați” de conținutul documentului și de unele dintre evaluările incluse, a transmis Ministerul de Interne. Instituția a insistat că respectivele caracterizări nu au influențat modul în care Biroul de Comunicare a relaționat cu jurnaliștii și analiștii politici menționați.

Potrivit informațiilor publicate, fișele conțin caracterizări precum „afiliat PSOE”, „tendință conservatoare”, „independent”, „centru-dreapta moderat”, „critic față de amnistie” sau „anti-Sánchez”. Printre persoanele menționate se află directori de publicații, editorialiști și jurnaliști specializați în economie și politică.

Documentul îl include și pe Nacho Cardero, directorul El Confidencial, descris drept jurnalist de „tendință de centru-dreapta”, ale cărui critici la adresa Guvernului sunt caracterizate drept moderate.

FAPE denunță un posibil risc pentru libertatea presei

Federația Asociațiilor Jurnaliștilor din Spania (FAPE) a condamnat ferm existența documentului și a apreciat că nicio instituție a statului nu ar trebui să catalogheze jurnaliștii în funcție de ideologia lor.

Organizația consideră că astfel de practici sunt incompatibile cu statul de drept și pot crea un climat de presiune asupra jurnalismului critic. FAPE atrage atenția în special asupra riscului ca jurnaliștii să își modifice activitatea dacă știu că opiniile și informațiile lor sunt urmărite și clasificate de o instituție guvernamentală.

Federația subliniază, de asemenea, că situația este cu atât mai sensibilă cu cât Ministerul de Interne are capacitatea de a influența accesul jurnaliștilor la surse, acreditări și contacte instituționale.

Controversa a provocat reacții și în Parlament. Purtătorul de cuvânt al PSOE, Patxi López, a declarat că nu îi plac listele în care oamenii sunt clasificați după gândire sau ideologie și a cerut explicații din partea Ministerului de Interne. Partidul Popular a calificat documentul drept o „listă neagră”, în timp ce Sumar a anunțat că va solicita explicații ministrului în Parlament.

Ministrul și instituția pe care o conduce resping însă acuzațiile privind o intenție de cenzură și insistă că Biroul de Comunicare tratează toate mijloacele de informare și toți jurnaliștii fără discriminare, cu respectarea libertății presei și a pluralismului informațional.