„Ministerul Energiei respinge categoric dezinformarea potrivit căreia marii consumatori industriali ar fi primit notificări de limitare sau deconectare. Aceștia au primit o înștiințare că se află pe un normativ și că, doar dacă se va ajunge la o situație limită, vor primi o înștiințare de limitare a consumului cu 24 de ore înainte”, transmite instituția.
Ministerul admite că sectorul energetic este afectat de secetă și de fenomene meteorologice extreme, însă contestă prezentarea situației drept un „colaps energetic”.
„Situația energetică trebuie urmărită cu maximă atenție, iar industria românească trebuie protejată în fața unor factori care perturbă sectorul energetic, precum seceta și vremea extremă. Dar de aici până la a spune că România este în pragul unui «colaps energetic» este o distanță uriașă”, precizează reprezentanții ministerului.
Instituția critică și implicarea unor foști demnitari în propagarea acestor informații: „Dezinformarea propagată în spațiul public, mai ales dacă vine de la un fost ministru al energiei, nu ajută la rezolvarea situației prin care trece România”.
Formula „colaps energetic” a fost promovată în ultimele săptămâni de mai multe publicații, inclusiv în materiale construite în jurul declarațiilor unor politicieni.
Jurnalul.ro a publicat, pe 4 august, articolul intitulat „De ce a ajuns România în colaps energetic? Bogdan Ivan vorbește despre «deceniul lipsă» al investițiilor”, bazat pe afirmațiile fostului ministru PSD al Energiei.
În material, Bogdan Ivan atribuie problemele din sistem lipsei investițiilor și susține că responsabilitatea aparține fostelor conduceri ale ministerului. Formula „colaps energetic” apare însă în titlul publicației, fără să figureze în pasajele citate din declarațiile fostului ministru.
Un alt titlu similar a fost publicat de Gândul, pe 1 august: „Un colaps energetic anunțat. USR a blocat la CCR legea de finalizare a hidrocentralelor abandonate”.
Separat, într-o declarație din 11 august, consemnată de AGERPRES, Bogdan Ivan a vorbit despre notificări primite de companii. Acestea vizau însă majorarea ofertelor de preț la energie, nu deconectarea fabricilor de la rețea.
Potrivit fostului ministru, unele societăți care primeau anterior oferte de 500-550 de lei/MWh ar fi fost anunțate că prețurile cresc cu aproximativ 200 de lei/MWh.
În aceeași intervenție, Ivan a indicat drept soluții importurile și modificarea programului de consum al marilor companii, astfel încât acestea să utilizeze mai puțină energie seara și să își transfere o parte din activitate către intervalele în care producția fotovoltaică este mai ridicată.
Într-un comunicat publicat pe 18 august, Transelectrica anunță că situația energetică națională este stabilă, inclusiv în contextul indisponibilității ambelor reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă.
Dispecerul Energetic Național estimează un consum maxim de până la 7.400 MW în orele de vârf de seară. Potrivit operatorului, capacitățile de producție disponibile funcționează la niveluri ridicate, iar importurile se mențin în parametri normali.
„Cel puțin pentru această săptămână, nu sunt anticipate probleme deosebite în ceea ce privește asigurarea aprovizionării cu energie electrică a României”, arată Transelectrica.
Compania precizează că situația regională este stabilă și că nu există limitări care să afecteze funcționarea piețelor de energie sau schimburile transfrontaliere.
Totodată, ploile prognozate în Germania, Austria și Slovacia ar putea determina creșterea debitului Dunării în România începând de săptămâna viitoare. Dacă această evoluție se confirmă, autoritățile ar putea reevalua posibilitatea repornirii unei unități de la Cernavodă și a majorării producției hidroenergetice la Porțile de Fier.
Guvernul a aprobat, pe 7 august, un mecanism de intervenție valabil până la 31 august, care permite Transelectrica să aplice măsuri graduale numai dacă producția internă, importurile și celelalte instrumente disponibile nu mai sunt suficiente pentru menținerea echilibrului sistemului.
Înaintea oricărei restricții impuse industriei, operatorul trebuie să utilizeze capacitățile de producție disponibile, rezervele tehnice, schimburile transfrontaliere și reducerea voluntară a consumului.
Limitarea obligatorie poate fi dispusă doar în ultimă instanță, pe baza evaluărilor Dispecerului Energetic Național. Companiile incluse în normativ trebuie anunțate individual, în scris, cu minimum 24 de ore înainte. Notificarea trebuie să indice intervalul de aplicare și nivelul reducerii solicitate.
Normativul nu vizează consumatorii casnici. Sunt protejate și spitalele, serviciile de urgență, infrastructurile esențiale și instalațiile industriale a căror oprire ar pune în pericol siguranța oamenilor sau a proceselor tehnologice.
„O eventuală solicitare de reducere temporară a consumului, în anumite condiții de siguranță a sistemului, nu înseamnă deconectarea industriei și nici faptul că România a rămas fără energie. Este un instrument de echilibrare și de protejare a Sistemului Energetic Național”, subliniază Ministerul Energiei.