Ministrii Energiei din tarile UE au convenit asupra plafonarii pretului gazelor naturale
Ministrii Energiei din Uniunea Europeana au convenit, luni, asupra plafonarii pretului gazelor, dupa saptamani de discutii cu privire la masura de urgenta, care a impartit opiniile in intregul bloc, transmite Reuters.
Plafonarea este cea mai recenta incercare a UE de a scadea preturile la gaze, care a dus la cresterea facturilor la energie si a determinat o inflatie record in acest an, dupa ce Rusia a intrerupt majoritatea livrarilor de gaze catre Europa.
Ministrii au convenit sa declanseze plafonarea daca preturile depasesc 180 de euro pe megawatt-ora timp de trei zile pe hubul olandez de gaz Title Transfer Facility (TTF), care serveste drept etalon european.
„Am reusit sa ajungem la un acord important care ii va proteja pe cetateni de cresterea vertiginoasa a preturilor la energie”, a declarat Jozef Sikela, ministrul industriei din Republica Ceha, care detine presedintia rotativa a UE.
Plafonul poate fi declansat incepand cu 15 februarie 2023. Acordul va fi aprobat oficial de tari in scris, dupa care poate intra in vigoare.
Odata declansat, plafonul de pret ar impiedica efectuarea de tranzactii la TTF cu livrare in luna urmatoare sau pentru anul urmator la un pret mai mare de 35 de euro/MWh peste nivelul de referinta
Germania a votat pentru acest plafon, in ciuda faptului ca si-a exprimat ingrijorarea cu privire la impactul politicii asupra capacitatii Europei de a atrage livrari de gaz pe pietele globale competitive din punct de vedere al preturilor, au declarat trei oficiali UE.
Un oficial UE a declarat pentru Reuters ca Germania a fost de acord cu plafonul de pret dupa ce tarile au convenit sa modifice un alt regulament privind accelerarea autorizatiilor pentru energie regenerabila si au fost adaugate garantii mai puternice la plafon.
Aceste garantii includ faptul ca plafonul va fi suspendat in cazul in care UE se confrunta cu o penurie a aprovizionarii cu gaz sau daca plafonul provoaca o scadere a tranzactionarii pe TTF sau o crestere a utilizarii gazului.
Ungaria a votat impotriva plafonului. Olanda si Austria s-au abtinut, temandu-se ca plafonarea ar putea perturba pietele energetice ale Europei si ar putea compromite securitatea energetica a Europei.
„In ciuda progreselor din ultimele doua saptamani, mecanismul de corectie a pietei ramane potential nesigur. Sunt ingrijorat de perturbarile majore de pe piata europeana a energiei, de implicatiile financiare si, mai ales, sunt ingrijorat de securitatea europeana a aprovizionarii”, a declarat ministrul olandez al energiei, Rob Jetten.
Propunerea UE a atras, de asemenea, opozitia unor participanti pe piata, care au spus ca ar putea provoca instabilitate financiara.
Intre timp, purtatorul de cuvant al Rusiei la Kremlin, Dmitri Peskov, a declarat ca plafonul este un atac la preturile pietei si este inacceptabil, potrivit agentiei de presa Interfax.
Acordul vine in urma multor luni de dezbateri pe marginea ideii si a doua intalniri de urgenta anterioare in care tarile UE nu au cazut de acord daca plafonarea pretului ar ajuta sau ar impiedica incercarile Europei de a opri criza energetica.
Aproximativ 15 tari, inclusiv Belgia, Grecia si Polonia, au cerut un plafon sub 200 de euro/MWh – mult mai mic decat limita de declansare de 275 de euro/MWh propusa initial de Comisia Europeana luna trecuta. Premierul polonez a declarat ca plafonul de pret va pune capat capacitatii Rusiei si Gazprom de a perturba piata.
