Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu: România şi NATO nu vor interveni în spaţiul aerian ucrainean. Planuri majore pentru înzestrarea Armatei şi reîmprospătarea rezervei

Adaugă ca sursă preferată pe Google

„Decizia noastră şi a NATO este clară”

Întrebat despre scenariul în care drone ar putea fi lovite de armata română în spaţiul ucrainean, ministrul a respins această variantă: „Nu. În momentul ăsta nu, şi poziţia României este foarte clară, a fost subliniată şi de preşedintele Nicuşor Dan. Este şi poziţia NATO: aliaţii au decis că Alianţa nu se implică dincolo de graniţele sale şi nu se implică în spaţiul aerian al Ucrainei. Există o linie foarte fină între a ajuta o ţară, conform reglementărilor internaţionale, să-şi apere teritoriul şi cetăţenii – şi asta se întâmplă cu Ucraina – şi graniţa în care cineva devine parte beligerantă. Decizia noastră şi a aliaţilor este să nu intervenim.”

Declaraţia vine după ce, pe 20 septembrie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski sugera că ar fi rezonabil ca statele vecine, inclusiv România, să analizeze soluţii comune pentru doborârea dronelor deasupra Ucrainei.

UE cere Facebook și Instagram să elimine caracteristicile de design care ar provoca dependență utilizatorilor

Adevărul despre mamografie. Nu radiațiile provoacă cancerul, ci întârzierea diagnosticului

Plan de înzestrare: 216 tancuri noi şi investiţii în industria locală

Moşteanu a anunţat că a trimis în Parlament proiectul pentru achiziţia a 216 tancuri de luptă, evaluate la circa 6 – 6,5 miliarde de euro. Procedura va fi una de licitaţie restrânsă, cu condiţia ca producţia şi mentenanţa să fie localizate în România.

„Echipamentele esenţiale, pe care Armata le va folosi 20, 30 sau chiar 40 de ani, trebuie să aibă baza industrială aici, în România. Odată pentru producţie, apoi pentru mentenanţă şi înlocuirea pieselor”, a explicat ministrul.

El estimează că procedura se va închide în 2027, urmând ca din acel moment să înceapă producţia şi livrările, proces care va dura mai mulţi ani.

Ministrul a reamintit că România a achiziţionat deja 54 de tancuri Abrams printr-un acord guvern-la-guvern, livrările fiind aşteptate în perioada 2027–2028.

„Armata a fost abandonată ani de zile”

„E nevoie de înzestrarea Armatei. Armata română a fost, cumva, abandonată mulţi ani de zile. Odată cu războiul din Ucraina, toate ţările europene şi-au dat seama că sunt subechipate şi au început o revizuire. Noi, în 2022, am stabilit achiziţia unui batalion de tancuri, acum trecem la etapa a doua, cu 216 tancuri”, a spus Moşteanu.

Militar voluntar în termen: soluţia pentru întinerirea rezervei

Guvernul a aprobat şi proiectul de lege privind pregătirea populaţiei pentru apărare, care introduce conceptul de militar voluntar în termen.

Tinerii între 18 şi 35 de ani vor putea efectua un stagiu militar voluntar de 4 luni, la finalul căruia vor rămâne în rezerva operaţională a Armatei Române şi vor primi 3 salarii medii ca remuneraţie.

„Rezerva operaţională este îmbătrânită. Din 2007 nu se mai face armata obligatorie, iar în fiecare an pierdem din această rezervă. În perioada următoare, aproximativ 350.000 de soldaţi şi gradaţi trec din rezervă în retragere, depăşind vârsta de 55 de ani. Avem nevoie să întinerim rezerva”, a subliniat ministrul.

Proiectul, coiniţiat cu Ministerul de Interne şi avizat de CSAT, va fi trimis Parlamentului, unde Guvernul va solicita procedură de urgenţă.

„Două proiecte esenţiale pentru apărare merg în Parlament”

Moşteanu a mai precizat că Guvernul a aprobat două proiecte-cheie pentru apărare, care reiau traseul legislativ după schimbarea guvernului. Ambele vor ajunge în Parlament, unde ministrul mizează pe adoptarea lor până la finalul anului.