”În această perioadă colegii mei de la Direcția Generală de Armament primesc documente, se verifică eligibilitatea proiectelor prin comparație cu cerințele care au fost aprobate de Parlament. Ce trece merge mai departe, ce nu trece conform legii, neeligibil.
Această preocupare a unora de a pune presiune pe Ministerul Apărării că pierd banii din SAFE dacă nu semnează, crescând prețul artificial, nu va funcționa. Se semnează cu pixul cu mâna dreaptă, nu cu mâinile legate la spate, forțați de a semna contracte”, a transmis Miruță.
Ministrul Apărăii acuză presiuni pentru a fi semnate contracte pe SAFE la prețuri supraevaluate pic.twitter.com/GfYi0orSXd
— aktual24.ro (@ak24ro) May 13, 2026
Avocatul Poporului, instituție condusă de Renate Weber, a anunțat marți că a atacat la CCR ordonanța Guvernului Bolojan care conține prevederi legate de programul SAFE.
Iată documentul înaintat de Avocatul Poporului către CCR.

Reamintim că mandatul lui Renate Weber a expirat de aproximativ doi ani, însă ea a fost menținută în funcție prin blocajele repetate ale PSD de a fi numit un nou Avocat al Poporului.
PSD a pretins în mod repetat că susține Programul SAFE.
Preşedintele Comisiei pentru constituţionalitate, Nadia – Cosmina Cerva (PACE-Întâi România), a afirmat că ordonanţa a fost adoptată pe 8 mai, dar publicată în Monitorul Oficial cu data de 4 mai.
„Comisia consideră că ar exista şi posibile acte de natură penală şi organismele abilitate ar trebui să sesizeze şi aceste organe şi în funcţie de ce văd organele în aceste documente când vor fi ridicate, pentru că noi nu am avut acces la ele, să facă cercetări şi de natură penală. (…) Chiar şi o persoană civilă fără studii poate observa că suntem în prezenţa cel puţin a unui fals, dacă nu putem vorbi chiar de un abuz în serviciu”, susține Nadia-Cosmina Cerva, citată de Agerpres.
Reamintim că PACE este un grup de parlamentari traseiști, controlat de PSD.
„E un subiect care nu e în zona mea de expertiză (SAFE – n.r.), dar cred că era extrem de important ca partea cea mai mare a acelor bani să fie folosiţi în România. Am fost o scurtă perioadă şi ministru al Economiei şi România are nişte capabilităţi extraordinare în zona industriei de apărare, ca producţie. Există legea offset, care permite ca orice achiziţie militară să fie produsă în România în proporţie de până la 80%. Adică există legislaţie.
Iar în clipa în care tu decizi, nu ştiu în ce formulă, pentru că nici eu, nici colegii mei din Partidul Social Democrat nu am fost consultaţi şi informaţi pe acest subiect, tu decizi că peste 90% din aceşti bani, care sunt împrumutaţi de către ţara noastră şi care vor fi plătiţi înapoi cu dobândă în următorii zeci de ani, să nu-i aduci în industria din România, în producţia din ţara noastră, să dai locuri de muncă, să aduci valoare adăugată în ţara noastră, consider că e o eroare strategică majoră. În condiţiile în care România are capabilităţi de producţie în domeniul militar. Aşa că eu cred că trebuia gândit altfel. Trebuia făcută o discuţie foarte serioasă cu toate partidele, pentru că nu este ceva secret, o discuţie foarte serioasă cu industria de apărare din ţara noastră, pentru ca România să producă”, a afirmat fostul ministru PSD Bogdan Ivan, prezent la Black Sea and Balkans Security Forum.
Ordonanța de urgență nr. 38/2026 (OUG 38/2026) a fost adoptată de Guvernul României pe 4 mai 2026 și publicată în Monitorul Oficial nr. 393 din 8 mai 2026. Ea a intrat în vigoare la data publicării.
OUG-ul modifică și completează mai multe acte normative (aprox. 14) pentru a accelera investițiile în industria de apărare, în contextul programului european SAFE (pentru securitate și apărare), al angajamentelor NATO/UE și al nevoilor de securitate națională. Include și măsuri punctuale în alte domenii (arhivă militară, compensări energie, pirotehnice, PNRR etc.).
Expropriere pentru utilitate publică (modificări la Legea nr. 255/2010): Extinde cadrul pentru exproprierea bunurilor mobile (utilaje, linii tehnologice etc.), nu doar imobile. Se aplică la obiective de interes strategic în apărare, infrastructură etc. Include un „test al operatorului privat prudent” și aviz CSAT pentru decizii majore.
Protejarea activelor strategice: Permite statului să preia active funcționale ale operatorilor economici declarați de interes strategic (inclusiv din faliment/insolvență), fără fragmentarea lor. Se face prin memorandum guvernamental, cu evaluări economico-financiare, tehnice etc. Scopul este conservarea capacităților critice pentru securitate națională.
Alte măsuri: Clarificări privind decontarea compensărilor la energie (suspendare temporară a plăților în caz de nereguli).
Prelungirea contractelor de muncă pentru personalul Arhivelor Militare (din cauza volumului mare de cereri).
Măsuri pentru securitate la incendiu (articole pirotehnice, flacără deschisă).
Adaptări pentru proiecte PNRR (închidere financiară, durabilitate investiții).
Modificări la Codul fiscal, procedură fiscală, Legea salarizării etc.
Weber afirmă că situaţia este fără precedent de la intrarea în vigoare a Constituţiei din 1991, deoarece ordonanţa ar fi fost adoptată de un guvern care nu mai avea calitatea de a emite acte normative de acest tip.
„Pentru prima dată, avem o chestiune cu care nu ne-am mai confruntat de la intrarea în vigoare a Constituţiei chiar, deci din 1991, când a fost ea adoptată, faptul că e o ordonanţă dată de un guvern care nu mai avea calitatea să adopte o ordonanţă”, a declarat Renate Weber, pentru Gândul.
Renate Weber a anunţat că instituţia Avocatului Poporului lucrează la textul sesizării care va fi transmisă Curţii Constituţionale.
„În acest moment, noi lucrăm la textul unei sesizări pentru Curtea Constituţională. Probabil, dacă nu mâine, poimâine o să trimitem sesizarea către Curtea Constituţională, pentru că sunt într-adevăr mai multe motive de neconstituţionalitate şi credem că e foarte grav ceea ce s-a întâmplat şi de asta vrem să sesizăm Curtea Constituţională”, a declarat Renate Weber pentru Gândul.
Ordonanţa de Urgenţă nr. 38/2026 a fost pusă pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern din 8 mai şi vizează, printre altele, investiţii în industria de apărare, programul SAFE şi PNRR.
Guvernul fusese demis prin moţiunea de cenzură din 5 mai, iar, potrivit Constituţiei, după demitere, Executivul aflat în interimat nu mai poate emite ordonanţe de urgenţă.
Întrebată care sunt motivele pe care le va invoca la CCR, Renate Weber a spus că acestea privesc atât fondul ordonanţei, cât şi procedura prin care actul normativ a fost adoptat.
„Aici, pentru prima dată, avem o chestiune cu care nu ne-am mai confruntat de la intrarea în vigoare a Constituţiei chiar, deci din 1991, când a fost ea adoptată, faptul că e o ordonanţă dată de un guvern care nu mai avea calitatea să adopte o ordonanţă, pentru că era deja demis printr-o moţiune de cenzură”, a afirmat Avocatul Poporului.
Ea a precizat că instituţia a analizat traseul actului normativ şi modul în care acesta a fost modificat.
„Noi am făcut tot felul de analize astăzi cu privire la felul în care s-au derulat toate aceste acţiuni, că ştiţi, o formă iniţială de ordonanţă a fost aprobată luni, adică acum o săptămână. Pentru aceea s-a şi cerut un aviz la Consiliul Legislativ. În ziua următoare, la acea ordonanţă s-a venit cu foarte multe amendamente de către mulţi miniştri, practic s-au modificat vreo 12 alte acte normative. S-a cerut un nou aviz la Consiliul Legislativ, dar imediat după aceea şi înainte să se obţină ceva, Guvernul a fost demis, că se discuta în Parlament moţiunea de cenzură”, a explicat Renate Weber.
Renate Weber a afirmat că există probleme şi în ceea ce priveşte transmiterea actului normativ către Parlament.
Potrivit acesteia, textul ar fi trebuit trimis la Camera Deputaţilor, nu la Senat, în funcţie de obiectul de reglementare al ordonanţei.
„Vineri, a fost trimis către Parlament textul ordonanţei. Şi aici avem un alt motiv de neconstituţionalitate. În mod normal, trebuia să fie trimis textul la Camera Deputaţilor. Conform Constituţiei, aceea era camera care trebuia să îl primească, având în vedere obiectul de reglementare al ordonanţei. Or, a fost trimisă la Senat şi apoi a fost trimisă şi la Monitorul Oficial”, a spus Renate Weber.
Avocatul Poporului a mai susţinut că actul publicat în Monitorul Oficial apare ca ordonanţă emisă pe 4 mai, deşi textul ar fi fost modificat ulterior, pe 5 mai.
„În Monitorul Oficial apare ca ordonanţă dată luni, pe 4 mai, în condiţiile în care ea a fost clar modificată pe 5 mai”, a declarat Renate Weber.
Ea a afirmat că aceste aspecte nu sunt simple chestiuni procedurale, ci probleme de constituţionalitate.
„E un şir de chestiuni care sigur ai putea spune că sunt procedurale, dar ele sunt neconstituţionale şi de aia spun că este foarte grav ce s-a întâmplat. E prima dată când văd aşa ceva de când Constituţia e în vigoare şi mi se pare că este normal să sesizăm Curtea şi Curtea să se pronunţe cu privire la aceste aspecte”, a mai spus Avocatul Poporului.
Guvernul interimar a repus pe ordinea de zi a şedinţei de vineri o ordonanţă de urgenţă adoptată în şedinţa din 4 mai, cu o zi înainte ca Executivul să fie demis prin moţiune de cenzură.
Potrivit Executivului, actul normativ are ca scop adaptarea cadrului legal pentru investiţii rapide în industria de apărare, accesarea programului SAFE şi protejarea companiilor strategice ale statului.
„Pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern din data de 08.05.2026 a fost repusă Ordonanţa de Urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative, adoptată de Guvern în şedinţa din 4 mai, pentru ca Executivul să ia act de avizul negativ emis de Consiliul Legislativ pentru acest act normativ. Ordonanţa de Urgenţă are scopul să adapteze cadrul legal pentru realizarea rapidă a unora dintre investiţiile din industria de apărare, având în vedere oportunităţile create de accesarea programului SAFE, şi să protejeze activele unor companii declarate strategice prin Hotărâre a Guvernului”, a transmis Guvernul.
Doar Avocatul Poporului poate ataca ordonanţe la Curtea Constituţională, conform Legii nr. 35/1997.