Ministrul Miruță, detalii privind drona de azi: ”A fost doborâtă după 15 minute. Patru drone neutralizate într-un interval foarte scurt nu sunt o întâmplare”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Potrivit explicațiilor oferite de Miruță la Antena 3 CNN, drona a evoluat inițial de-a lungul brațului Chilia, pe teritoriul Ucrainei, a trecut ulterior în Republica Moldova și apoi a pătruns în România, în zona în care frontierele celor trei state sunt foarte apropiate.

Aparatul fără pilot a intrat în spațiul aerian românesc la ora 04:44 și a fost neutralizat într-o zonă nelocuită din județul Galați, între localitățile Băleni și Cudalbi.

Tânără de 22 de ani, luată cu forța din parcarea unui supermarket din Pitești. Fostul concubin a fost reținut

Fake news lansat de Alina Gorghiu, PNL intervine: ”Să fie foarte clar: în PNL nu s-a discutat și nu se discută despre suspendarea președintelui”

„Drona a venit de-a lungul brațului Chilia, pe teritoriul ucrainean, a trecut în Moldova, a venit în România. În Moldova a fost o fluctuație în zona Galați, unde sunt aproape granițele Ucrainei, României și Moldovei, a intrat în spațiul aerian românesc la ora 04:44”, a declarat ministrul.

Avioanele fuseseră ridicate preventiv

Miruță spune că aeronavele de luptă fuseseră ridicate înainte ca drona să intre în România, în condițiile în care situația aeriană din apropierea frontierei era deja monitorizată.

„Ridicasem preventiv avioanele de vânătoare aflate în misiune de Poliție Aeriană”, a precizat el.

În această operațiune au fost folosite avioane F-18 spaniole.

„Azi-noapte au fost ridicate avioanele F-18 spaniole și, la un sfert de oră de la intrarea în spațiul aerian românesc, a putut fi încadrată pe radarele avioanelor de vânătoare, a fost țintită și a fost doborâtă într-o zonă nelocuită, undeva între localitățile Băleni și Cudalbi, județul Galați”, a declarat Radu Miruță.

Ministrul nu a precizat cu ce armament a fost neutralizată drona.

Miruță: „Românii pot avea încredere în Armata României”

Ministrul Apărării a făcut apel la calm și a susținut că operațiunile din ultimele săptămâni arată că măsurile luate pentru îmbunătățirea reacției la incursiunile dronelor încep să producă rezultate.

„Românii pot avea încredere în Armata României, care face absolut tot ceea ce îi stă în putință cu ceea ce are la dispoziție pentru a proteja populația României”, a afirmat Miruță.

El a pus accentul pe numărul aparatelor neutralizate într-o perioadă scurtă.

„Uitați că măsurile luate în ultimele săptămâni, în ultimele luni și preocuparea Armatei de a recalibra capabilitățile avute la dispoziție dau rezultate: avem patru drone doborâte într-un interval foarte scurt de timp. Nu e întâmplător!”, a declarat ministrul.

La sfârșitul lunii iulie, Forțele Aeriene Române reușiseră să neutralizeze trei drone în trei zile consecutive. Pe 26 iulie, de exemplu, un F-16 românesc a doborât o dronă la numai cinci minute după ce aceasta intrase în apele teritoriale ale României. Miruță declara atunci că era a treia dronă neutralizată în trei zile.

De ce au intervenit piloții spanioli

Miruță a explicat și de ce misiunea de duminică dimineață a fost executată de aeronave spaniole, și nu de avioane românești.

Ministrul spune că acest lucru face parte din mecanismul obișnuit al NATO de apărare a spațiului aerian, în cadrul căruia detașamentele aliate sunt dislocate prin rotație pe flancul estic.

„Așa cum noi facem misiune de Poliție Aeriană Întărită în alte țări, așa se întâmplă la nivel NATO cu misiunile de poliție aeriană”, a explicat el.

Miruță a amintit că România a găzduit pe rând detașamente spaniole, italiene și germane.

MApN precizează că misiunile NATO de Poliție Aeriană Întărită desfășurate în România suplimentează misiunile executate de Forțele Aeriene Române și sunt concepute tocmai pentru creșterea capacității de reacție și descurajare pe flancul estic.

În astfel de misiuni au fost folosite în trecut inclusiv aeronave F-18 Hornet spaniole, detașate la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu.

„De cele mai multe ori se ridică avioanele de vânătoare românești, însă sunt momente în care Dispeceratul de Serviciu utilizează avioanele de vânătoare decise la nivel NATO pentru eficientizarea resurselor din cadrul misiunii de Poliție Aeriană”, a explicat ministrul.

Neutralizarea unei drone nu este automată

Cele aproximativ 15 minute dintre intrarea dronei în spațiul aerian și doborârea acesteia trebuie raportate și la dificultatea unei asemenea interceptări.

Miruță explicase în luna mai că un avion de vânătoare nu poate distruge automat orice dronă detectată. Sunt necesare simultan mai multe condiții: aparatul fără pilot trebuie să poată fi observat și urmărit de radarul avionului, pilotul trebuie să obțină o poziție de tragere potrivită, iar angajarea trebuie făcută astfel încât armamentul sau resturile să nu pună în pericol populația.

„Ca dintr-un avion de vânătoare (…) să poți doborî o dronă trebuie să se suprapună foarte multe contexte în același timp”, explica ministrul.

În cazul de duminică, potrivit relatării sale, aceste condiții au fost îndeplinite după aproximativ un sfert de oră, iar drona a putut fi atacată deasupra unei zone nelocuite.

Nu se știe încă ce tip de dronă a fost doborât

Ministerul Apărării nu stabilise duminică dimineață proveniența și tipul aparatului.

Miruță spune că aceste informații vor putea fi obținute după recuperarea fragmentelor și efectuarea expertizelor.

În zorii zilei, un elicopter a fost trimis pentru cercetarea zonei în care s-a produs impactul, între Băleni și Cudalbi.

Identificarea certă a unei drone se face de regulă după colectarea rămășițelor și analiza acestora de către instituțiile competente. Miruță a explicat aceeași procedură după incidentele din iulie, când a precizat că proveniența unei drone nu poate fi stabilită cu certitudine doar din datele radar sau din observațiile piloților.

Ministrul a insistat că noua interceptare trebuie privită în contextul măsurilor luate în ultimele luni pentru adaptarea apărării României la amenințarea reprezentată de drone.

„Avem patru drone doborâte într-un interval foarte scurt de timp. Nu e întâmplător”, a afirmat Radu Miruță.