Ministrul Pîslaru, noi dezvăluiri: Olguța Vasilescu a pus „linie roșie” păstrarea sporului de 40% pentru primarii cu proiecte europene

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Pîslaru susține că solicitarea a venit din partea structurilor asociative ale administrației locale și că poziția acestora a fost susținută explicit de Vasilescu, președinta Asociației Municipiilor din România.

„Vă pot confirma că a fost o solicitare expresă din partea structurilor asociative ale autorităților publice locale ca să nu se schimbe statutul pe care îl au legat de sporul de fonduri europene de 40%. Dumnealor au cerut în mod explicit să rămână sporul acesta”, a declarat Pîslaru.

Armistițiu cu Rusia? Budanov: ”Este puțin probabil să apară condițiile pentru un armistițiu înainte de primăvară”

New York-ul interzice inteligența artificială în sălile de clasă până la liceu

El a indicat-o apoi direct pe Olguța Vasilescu.

„Doamna președinte Olguța Vasilescu a avut atunci acea discuție în care a precizat că aceasta este o linie roșie”, a afirmat ministrul.

Sporul de 40% rămâne pentru administrația locală

Discuția intervine după mai multe modificări succesive ale proiectului noii legi a salarizării.

La începutul lunii iunie, Pîslaru declara că era analizată inclusiv varianta reducerii de la 40% la 20% a majorării acordate primarilor și președinților de consilii județene implicați în proiecte europene. În același timp, proiectul prevedea introducerea unei majorări de 20% și pentru demnitarii din administrația centrală.

În varianta ulterioară a proiectului, nivelul de până la 40% pentru administrația locală a fost păstrat. Majorarea este legată de timpul efectiv alocat proiectelor și de progresul tehnic și financiar raportat.

Miniștrii și secretarii de stat nu vor primi sporul

Pîslaru a precizat că regula nu va fi extinsă și asupra demnitarilor din administrația centrală.

Miniștrii și secretarii de stat nu ar urma să beneficieze de majorarea de 40% pentru gestionarea proiectelor europene.

Subiectul a provocat controverse încă din primele variante ale noii legi. În administrația locală, primarii și președinții de consilii județene beneficiau deja de posibilitatea majorării indemnizațiilor pentru proiecte finanțate din fonduri europene, în timp ce demnitarii de la nivel central nu aveau un mecanism similar.

Pîslaru: Grila demnitarilor nu a fost făcută de Guvernul Bolojan

Ministrul interimar al Muncii a făcut și o altă dezvăluire despre negocierile noii legi: grila salarială pentru parlamentari, miniștri, secretari de stat și ceilalți demnitari nu ar fi fost elaborată de Guvernul Bolojan.

Potrivit lui Pîslaru, documentul i-a fost transmis după negocierile politice desfășurate la Cotroceni și reprezenta o înțelegere între partide.

„Prin urmare, grila de demnitari este propunerea partidelor, ca să fie foarte clar”, a afirmat ministrul.

Pîslaru spune că, după preluarea interimatului la Ministerul Muncii, a primit de la Camera Deputaților un e-mail prin care era informat că liderii grupurilor politice conveniseră deja asupra coeficienților pentru demnitari.

El a insistat că și PSD fusese parte a acordului.

„Grila de demnitari nu a fost pusă de Guvernul Bolojan, ci a fost primită ca parte a acordului dintre cele patru partide parlamentare, cu acordul și inițiativa tuturor partidelor, inclusiv PSD”, a declarat Pîslaru.

Existau deja informații publice potrivit cărora coeficienții pentru demnitari proveneau din negocierile politice și nu din varianta tehnică elaborată ulterior de Ministerul Muncii. ([Cotidianul RO][3])

„Am primit grila” după întâlnirea de la Cotroceni

Întrebat direct dacă documentul i-a fost practic transmis ca o decizie politică deja negociată, Pîslaru a răspuns afirmativ.

„Da, a doua zi după ce a fost întâlnirea la Cotroceni pe acest acord am primit grila”, a spus ministrul.

Ulterior, Ministerul Muncii a analizat coeficienții împreună cu experții Băncii Mondiale. Pîslaru afirmă că unele dintre propunerile politice au putut fi integrate, în timp ce altele au ridicat probleme de echitate în raport cu restul sistemului bugetar.

Discuțiile privind grila demnitarilor au fost una dintre cele mai controversate părți ale noii legi. Pîslaru declara încă din luna mai că repoziționarea salariilor demnitarilor în noua ierarhie era o problemă pe care guvernele anterioare o evitaseră din cauza reacției publice pe care ar fi produs-o.

Varianta primită de Pîslaru costa 15,5 miliarde de lei

Ministrul afirmă că proiectul pe care l-a preluat avea un impact bugetar mult mai mare decât limita negociată politic ulterior.

„Să fie clar că versiunea pe care eu am primit-o de la domnul Manole era de 15,5 miliarde, în timp ce acordul politic a fost să prezentăm o versiune de 8 miliarde”, a declarat Pîslaru.

Diferența este de 7,5 miliarde de lei.

Pîslaru respinge, din acest motiv, comparațiile prin care variantele mai vechi ale legii sunt prezentate drept mai avantajoase pentru anumite categorii de bugetari fără a fi menționat impactul suplimentar asupra bugetului.

„Orice fel de comparație între proiectul lui X și al lui Y, în care se compară un proiect de 15 miliarde și unul de 8 și se zice ce bun era proiectul de 15,5, este nu numai calomnioasă, ci complet mincinoasă”, a spus ministrul.

Legea salarizării, negociată sub presiunea termenului PNRR

Disputa are loc în condițiile în care noua lege a salarizării reprezintă unul dintre jaloanele importante din PNRR, iar negocierile politice de la Cotroceni nu au produs încă un acord final.

La întâlnirea din 11 august dintre președintele Nicușor Dan și liderii PSD, PNL, USR și UDMR nu s-a ajuns la un consens, iar Pîslaru a avertizat că timpul pentru adoptarea proiectului este foarte scurt.

Miza financiară asociată jalonului este de aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR, iar proiectul trebuie să întrunească o majoritate parlamentară.

Declarațiile lui Pîslaru arată că două dintre elementele controversate ale proiectului au fost rezultatul direct al negocierilor politice: grila de salarizare a demnitarilor, asupra căreia ministrul spune că au convenit inclusiv reprezentanții PSD, și menținerea majorării de până la 40% pentru aleșii locali implicați în proiecte europene, prevedere despre care afirmă că Olguța Vasilescu a prezentat-o drept o „linie roșie”.