Ministrul ungar de externe este impotriva introducerii unui plafon de pret pentru gazele naturale
Uniunea Europeana si-a pierdut timpul in ultimele luni discutand despre plafonarea preturilor la gaze naturale, in loc sa se ocupe de cautarea de noi surse de energie si de dezvoltarea infrastructurii, a declarat, luni, ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, la Bruxelles, potrivit Hirado.hu.
Potrivit unui comunicat al MAE ungar, in cadrul unei conferinte de presa ce a urmat reuniunii ministrilor europeni ai energiei, seful diplomatiei de la Budapesta a declarat ca Ungaria nu sustine introducerea unui plafon de pret pentru gazele naturale, deoarece este o masura „daunatoare, periculoasa si complet inutila”.
Aceasta este o reactie a comunitatii la evenimentele care au avut loc in luna august, iar faptul ca de atunci continentul se descurca fara un plafon de pret este o dovada a inutilitatii introducerii acestuia, a adaugat Szijjarto.
In plus, impunerea unui plafon ar putea duce la cresterea preturilor, atat din cauza cantitatii disponibile limitate, cat si din cauza faptului ca pretul ar fi stabilit peste pretul actual al pietei, a avertizat politicianul de la Budapesta. „Ce mesaj transmite acest lucru comerciantilor si vanzatorilor? Acesta arata in mod clar ca suntem dispusi sa platim mai mult pentru gaze naturale decat pretul actual al pietei”, a spus Szijjarto.
Ministrul considera ca acest tip de interventie este artificiala in functionarea pietei, periculoasa si iresponsabila, fara precedent, si, prin urmare, ar trebui realizata o investigatie preliminara foarte amanuntita.
Peter Szijjarto a declarat ca solutia ar fi cresterea volumului de gaze naturale, dar acest lucru necesita si dezvoltarea infrastructurii. „Nu are niciun rost sa construim porturi de gaze naturale lichefiate (GNL) in diferite parti ale Europei daca nu exista conducte suplimentare disponibile. In loc sa ne ocupam de aceasta problema importanta, ultimele luni au fost pierdute cu problema plafonarii preturilor la gaze naturale”, a declarat seful diplomatiei ungare.
Ministrul ungar a abordat si problema aprovizionarii cu titei a Europei Centrale si a subliniat ca, prin oleoductul Prietenia, ajung anual din Rusia 19 milioane de tone de titei in Ungaria, Slovacia si Republica Ceha.
Singura ruta alternativa, oleoductul Adria din Croatia, are o capacitate de doar 12 milioane de tone pe an, lucru pe care toata lumea il cunoaste de cel putin 6 luni, si totusi nu s-a facut nimic pentru extinderea acestuia, a reprosat Peter Szijjarto.
„Este o greseala uriasa a Uniunii Europene, pentru ca aceasta nu este o problema bilaterala, trilaterala sau cvadrilaterala, ci este o problema europeana”, a precizat politicianul.
Szijjarto a mai spus ca prelungirea contractului Mol, care expira la sfarsitul anului, este problematica, deoarece partea croata a dat o oferta „inechitabila”, ceea ce ar insemna o crestere cu 80% a taxei de tranzit. „Aceasta oferta nu este altceva decat un abuz din partea croatilor in situatia de razboi, de situatia de monopol, de faptul ca razboiul ar putea pune Ungaria, Slovacia si partial Cehia intr-o pozitie vulnerabila”, a explicat ministrul.
In acest context, Peter Szijjarto a solicitat Comisiei Europene sa propuna ca preturile aplicate pe rutele alternative, devenite necesare din cauza razboiului, sa nu depaseasca media europeana.
