Moise Guran explică cine a provocat recesiunea: ”Când a fost chemat pompierul Ilie Bolojan, deja ardea cam totul”

Cunoscutul analist Moise Guran afirmă că probleme în economia României au început la finalul anului 2022, iar guvernarea ulterioară a lui Marcel Ciolacu a agravat situația. ”Vă reamintesc, în 2024, cheltuiala statului cu salariile bugetarilor a crescut cu +24%. Celorlalți le-au crescut doar prețurile, insecuritatea”, subliniază Guran.

”Știrea de azi nu este că România a intrat în recesiune tehnică, știrea de azi este că economia României este explicația reală a radicalizării de lungă durată a populației României, fondul pe care propaganda rusă și algoritmii chinezești au putut face isuși din trădători de țară.

Să vă explic ce dracu zic (de ceva vreme, azi am doar confirmări cu cifre):

– da, comunicatul INSSE arată că la finalul anului trecut România a intrat în recesiune tehnică, dar, dincolo de faptul că acel „tehnică” este un eufemism, INSSE face câteva corecții importante ale datelor anunțate anterior;

„Bombă cu ceas”: Petrolierul rus avariat Arctic Metagaz plutește în derive între Italia și Malta

Țările europene resping apelul lui Trump la ajutor pentru redeschiderea strâmtorii Ormuz

– economia României a intrat de fapt în rahat de la finalul anului 2022. Îi putem zice stagflație, dar și acesta este un eufemism, pentru că prea puțină lume înțelege. Mai pe românește, creșterile de prețuri, dublate de frânarea producției, au fost mascate cu bani luați pe credit și pompați în special în salariile bugetarilor (care au crescut consumul). Mascarea statistică a acestor realități a justificat oficial creșterea deficitului, dar acei bani au crescut și mai mult prețurile (inflația), apăsând din ce în ce mai mult, psihic în primul rând, pe cei cărora NU le-au crescut salariile (sectorul privat).

– oficial de acum, România a intrat în „recesiune tehnică” nu în 2025 ci în 2024, când, iată, la recalculare, primele două trimestre au fost de scădere. Și totuși, nea Marcel de la Buzău, acest manelist al politicii românești, gata oricând să-ți facă o cântare intitulată „mă doare-n plută de deficit”, a mers mai departe, agravând nu numai echilibrul bugetar (capacitatea de plată) ci și nivelul de trai al celorlalți decât bugetarii, prin inflație. Vă reamintesc, în 2024, cheltuiala statului cu salariile bugetarilor a crescut cu +24%. Celorlalți le-au crescut doar prețurile, insecuritatea, nevoia de a schimba ceva, orice, practic au devenit victime sigure ale iluziilor vândute de Mesia Georgescu, indiferenți la dovezile că acesta e omul rușilor. E de vine Georgescu sau Ciolacu?

– în vara anului trecut, rahatul era atât de mare că România se împrumuta de facto la dobânzi de junk, chiar dacă (probabil la insistențele UE) agențiile de rating nu ne-au băgat la junk. Puțini înțeleg cât de grav este asta – probabil prin octombrie statul n-ar mai fi putut plăti salariile și pensiile, fără o devalorizare masivă și o pornire a tiparniței de bani de la BNR la viteză de ventilator.

Rezumând… „Focul” (recesiunea) mocnește în podul casei noastre (România) de vreo trei ani. Cei care ne-au guvernat au zis că nu-i adevărat, că e petrecere, că e păcat să o stricăm (vă mai amintiți declarația lui Câciu cu „economia noastră crește atât de frumos”?), că unde arde să dăm cu bere, că avem destulă… Până când ne-am trezit că ceva nasol se întâmplă. La alegerile din 2024 ne era brusc frig și nu înțelegeam de ce casa noastră nu mai are pereți, căci da, economia nu este (numai) un rahat abstract și de neînețeles pentru popor, este parte din realitatea pe care poporul o simte, chiar dacă nu întotdeauna poate să explice exact ce simte. Economia frige. Exact ca gheața sau ca focul.

Până la jumătatea anului 2025, când a fost chemat „pompierul” Ilie Bolojan, deja ardea cam totul. Pompierul a evaluat cum a știut el și a intrat cu toporul ca să stingă focul, pentru că, da, pompierii au și topoare, pentru cazul că nu mai merge nici cu bere, nici cu apă, nici cu spumă.

Acum domnul Bolojan va trebui să găsească și soluții de reconstrucție, că altfel vin iar Ciolacu, Câciu, Grindeanu, care ne vor spune că n-are rost să reconstruim… adică, ce, nu se poate trăi și din returnat sticlele goale?”, a postat Guran pe rețelele de socializare.

Economia României a înregistrat o creștere de 0,6% în anul 2025 comparativ cu 2024, însă a intrat în recesiune tehnică la finalul anului, după două trimestre consecutive de contracție, potrivit datelor semnal publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).

Conform datelor ajustate sezonier, Produsul Intern Brut a scăzut cu 1,9% în trimestrul IV 2025 față de trimestrul III, după un declin de 0,2% în trimestrul anterior.

Comparativ cu același trimestru din 2024, PIB-ul a fost mai mic cu 1,6% pe seria ajustată sezonier, în timp ce pe seria brută a înregistrat o creștere de 0,1%.

Potrivit definiției tehnice, două trimestre consecutive de scădere plasează economia în recesiune.

Revizuiri ale datelor pentru primele trimestre

INS precizează că, odată cu includerea estimării pentru trimestrul IV în seria trimestrială, datele ajustate sezonier au fost recalculate, în conformitate cu practica europeană.

Astfel, rezultatele trimestrului I 2025 față de trimestrul IV 2024 au fost revizuite de la 100,1% la 99,4%, cele din trimestrul II față de trimestrul I au fost ajustate de la 101,1% la 101,0%, iar evoluția trimestrului III față de trimestrul II a fost revizuită de la 99,8% la 99,9%.

Creștere sub estimările instituțiilor internaționale

Avansul economic de 0,6% pentru 2025 este sub nivelul estimat de Fondul Monetar Internațional, care prognoza o creștere de până la 1%, dar apropiat de estimările Băncii Mondiale, de 0,8%, și ale Comisiei Europene, care a redus prognoza la 0,7%.

Datele INS indică faptul că aceasta este a cincea recesiune tehnică înregistrată de economia României începând din 2010.

Declarațiile premierului privind perspectivele economice

În contextul măsurilor de corecție fiscală, premierul Ilie Bolojan a declarat recent că efectele de încetinire economică sunt inevitabile.

„Nu știu dacă va fi recesiune sau nu, dar nu există nicio țară în care s-au luat măsuri de corecție să nu aibă efecte de contracție economică. Ar trebui să ne revenim până la sfârșitul anului. Noi nu mai putem consuma decât ce ne putem permite. Evident că scade cererea”, a afirmat premierul.

Acesta a adăugat că Guvernul intenționează să mențină investițiile la un nivel ridicat și să accelereze absorbția fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Scăderea încrederii în economie

Evoluțiile economice au fost anticipate de deteriorarea indicatorilor de încredere în mediul de afaceri. Indicele CONFIDEX a scăzut de la 51,3 la 47,2, semnalând o percepție mai prudentă a antreprenorilor și investitorilor, influențată de incertitudinile economice și politice.

Potrivit sondajelor din mediul de business, 78% dintre manageri consideră că, în următoarele șase luni, contextul legislativ și fiscal va fi mai puțin favorabil pentru companii, iar aproximativ 40% au raportat deteriorarea situației firmelor în ultimele șase luni.

Principalele preocupări vizează scăderea vânzărilor și a comenzilor, prudența investițională, accesul la finanțare și posibile majorări de taxe și impozite.

Impactul asupra populației

Pentru oameni, efectele nu apar toate imediat, dar, în timp, pot influența prețurile, veniturile, locurile de muncă și nivelul de trai. Iată ce înseamnă concret.

Venituri și locuri de muncă

Posibile efecte:

• Creșteri salariale mai mici sau înghețate – firmele devin prudente.
• Bonusuri reduse sau eliminate.
• Angajări mai puține și procese de recrutare mai lente.
• Risc mai mare de concedieri în sectoarele afectate (construcții, IT, industrie, servicii dependente de consum).
• Mai puține oportunități de schimbare a jobului pe un salariu mai mare.

Ce înseamnă pentru populație: veniturile cresc mai lent decât înainte sau stagnează, iar siguranța locului de muncă poate scădea.

Prețuri (inflație)

Recesiunea are un efect mixt asupra prețurilor:

Tendință generală:

• Inflația încetinește, pentru că oamenii cumpără mai puțin.
• Unele produse pot avea scumpiri mai mici sau chiar promoții mai frecvente.

Dar:

• Prețurile la energie, taxe sau produse importate pot crește din alte motive.
• Chiar dacă inflația scade, prețurile nu se întorc înapoi, doar cresc mai lent.
• Pentru oameni: nu neapărat ieftiniri, ci mai degrabă o stabilizare a ritmului de scumpire.

Puterea de cumpărare

Dacă salariile cresc lent sau deloc, iar prețurile continuă să urce (chiar și mai încet), atunci puterea de cumpărare scade. Practic, cu același venit poți cumpăra mai puțin decât înainte.

Credite și rate

În recesiune:

• Băncile devin mai prudente.
• Creditele se acordă mai greu.
• Dobânzile pot scădea ulterior dacă inflația se reduce, dar nu imediat.
• Pentru populație: acces mai dificil la credit și analiză mai strictă.

Taxe și servicii publice

Dacă economia încetinește:

• Statul colectează mai puține venituri.
• Pot apărea măsuri de austeritate: înghețări de salarii la stat, reducerea cheltuielilor sau creșteri de taxe.
• Ce se simte cel mai rapid în viața de zi cu zi

Pentru majoritatea oamenilor, recesiunea tehnică se traduce prin:

• salarii care nu mai cresc,
• joburi mai greu de găsit,
• mai multă prudență la cheltuieli,
• firme care oferă mai puține beneficii,
• incertitudine economică.