Moody’s păstrează ratingul de investiții al României. Perspectivele rămân negative

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Moody’s confirmă ratingul suveran Baa3, cu perspectivă negativă, conferit României, invocând, la părțile pozitive, ca și celelalte două agenții mari, măsurile luate de Guvern în sensul reducerii deficitului bugetar.

Potrivit agentiei, măsurile fiscale adoptate de guvern în iulie şi septembrie anul acesta au îmbunătăţit semnificativ perspectivele fiscale ale României faţă de aşteptările agenţiei, care în martie a schimbat perspectiva din stabilă în negativă.

Un important lider PSD crede că Luca Niculescu își va depune mandatul: ”Nu cred că trece Guvernul ăsta. Nu se va ajunge la vot”

Finanțări de până la 2,2 milioane de euro pentru proiecte digitale. Cine poate primi banii și până când se depun cererile

„Decizia de a menține perspectiva negativă reflectă riscurile semnificative de implementare legate de programul ambițios de consolidare fiscală al guvernului. Măsurile fiscale adoptate de guvern în iulie și septembrie anul acesta au îmbunătățit semnificativ perspectivele fiscale ale României în raport cu așteptările noastre, când perspectiva a fost schimbată de la stabilă la negativă în martie anul acesta.

Măsurile de consolidare combinate depășesc 3% din PIB în 2025 și 2026, creșterile taxei pe valoarea adăugată și indexarea înghețărilor salariilor și pensiilor din sectorul public fiind principalii contribuitori.”, notează cei de la Moody’s.

România are ratingul suveran Baa3, care este ultima treaptă din categoria „investment grade” la Moody’s cu perspectivă negativă.

La ultima analiză care a implicat și retrogradarea perspectivei Moody’s și-a motivat decizia prin deficit bugetar ridicat, creșterea datoriei publice (până în 2026-2028 este prognozat ca nivelul acesteia să ajungă la 59-62-68% din PIB, în funcție de scenariul aplicat) și creșterea costurilor cu dobânzile guvernamentale.

Cele mai importante date din comunicatul Moody’s:

-Cu toate acestea, rămân riscuri semnificative de implementare, legate de menținerea sprijinului politic pentru program, asigurarea disciplinei de cheltuieli și atingerea obiectivelor de creștere a veniturilor, precum și de riscul ca impactul negativ asupra creșterii al pachetului să submineze efortul de consolidare fiscală.

– Confirmarea ratingurilor Baa3 ale României este susținută de potențialul solid de creștere al economiei și de nivelurile sale ridicate de avere în comparație cu țările conexe. În același timp, profilul de credit al României este constrâns de o susceptibilitate ridicată la riscul de evenimente, determinată de expunerea sa ridicată la riscul geopolitic din cauza proximității războiului din Ucraina (Ca stabil).

– Plafoanele pe termen lung ale României în monedă locală și străină rămân neschimbate la A2. Diferența de patru trepte dintre plafonul monedei locale și ratingul suveran reflectă o amprentă moderată a guvernului în economie, o predictibilitate moderată a acțiunilor guvernamentale și fiabilitatea instituțiilor cheie, precum și riscuri moderate de vulnerabilitate politică și externă.

În calitate de stat membru al Uniunii Europene (UE, Aaa stabil), politicile fiscale și macroeconomice ale României sunt supuse unor evaluări periodice efectuate de Comisia Europeană, iar interconectarea puternică prin legături comerciale și de investiții minimizează riscul restricțiilor de transfer și convertibilitate, în opinia noastră.

– În luna martie a acestui an, am modificat perspectiva privind România la negativă pentru a reflecta riscul ca, în absența adoptării unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală, soliditatea fiscală a României să slăbească semnificativ în anii următori.

La momentul respectiv, ne așteptam ca datoria să depășească 70% din PIB până la sfârșitul anilor 2020, în creștere de la aproximativ 50% în 2023. Aceasta a reflectat în principal un deficit fiscal care a atins 9,3% din PIB la sfârșitul anului 2024 și despre care ne așteptam apoi să scadă doar treptat în anii următori.

– Parlamentul României a adoptat în iulie un pachet semnificativ de consolidare fiscală, cu măsuri care totalizează 0,6% din PIB în 2025 și aproximativ încă 2,4% din PIB în 2026, determinate în principal de creșterile TVA și înghețarea indexării pensiilor și a salariilor din sectorul public în 2026.

Un pachet suplimentar care vizează atât măsuri fiscale, cum ar fi creșterea impozitelor pe proprietate, cât și măsuri de îmbunătățire a funcționării administrației publice și a întreprinderilor de stat au fost adoptate la începutul lunii septembrie.

– Acest lucru ne-a determinat să revizuim previziunile noastre privind deficitul pentru 2026 la 6,1% din PIB, de la 7,7% așteptat în martie anul acesta, ipoteza unei reduceri suplimentare a deficitului în 2027 și ulterior ne conduce acum la o stabilizare a datoriei în cele din urmă la aproximativ 65% din PIB.

Măsurile adoptate deschid calea către limitarea creșterii poverii datoriei publice, menținând soliditatea fiscală a României și profilul general de credit în conformitate cu cele ale colegilor săi cu rating Baa3.

-Afirmarea ratingurilor Baa3 ale României este susținută de potențialul solid de creștere al economiei, precum și de nivelurile sale relativ ridicate de bogăție, care stau la baza puterii economice a țării.

În contextul acestor puncte forte, provocările din anumite domenii, cum ar fi controlul corupției și eficacitatea politicii fiscale, lasă puterea instituțiilor și a guvernării țării noastre oarecum mai slabă decât cea a altor țări cu rating similar.

– Profilul de credit al României este, de asemenea, constrâns de o susceptibilitate relativ ridicată la riscul de evenimente, determinată de expunerea sa la riscul geopolitic, având în vedere proximitatea războiului din Ucraina. Expunerea României la riscul geopolitic este afectată și de implicarea diminuată a SUA în securitatea europeană.

– Scorul de impact al creditului ESG al României de 3 reflectă o expunere scăzută la riscurile de mediu, precum și riscuri sociale moderate, în principal, și provocări de guvernanță în domenii precum controlul corupției și gestionarea politicii fiscale, care au contribuit la slăbirea rapidă a indicatorilor fiscali ai guvernului.

România este expusă unor caracteristici demografice adverse din cauza îmbătrânirii populației și a emigrației nete, precum și unui acces mai slab la servicii de bază decât multe țări cu rating similar.