Ursula von der Leyen a supraviețuit moțiunilor de cenzură consecutive împotriva Comisiei sale Europene, partidele de centru mișcându-se în sincron pentru a-i susține președinția.
Moțiunile, depuse de grupurile de extremă dreapta și extremă stânga din Parlamentul European, au fost dezbătute luni seară și votate joi la prânz, relatează Euronews.
Cererile simultane nu aveau șanse realiste de succes și nu au reușit, cu o marjă semnificativă, să atingă dubla majoritate necesară pentru a fi adoptate.
Textul depus de Patrioții pentru Europa (PfE) a primit 378 de voturi împotrivă, 179 de voturi pentru și 37 de abțineri, în timp ce moțiunea corespunzătoare a Stângii a primit 383 de voturi împotrivă, 133 de voturi pentru și 78 de abțineri.
Numărul de parlamentari care s-au unit în spatele lui von der Leyen a fost puțin mai mare decât în iulie, când șefa Comisiei s-a confruntat cu primul ei vot de cenzură. La momentul respectiv, candidatura a înregistrat 360 de voturi împotriva demiterii sale, 175 pentru și 18 abțineri.
„Apreciez profund sprijinul puternic primit astăzi”, a declarat von der Leyen într-o scurtă declarație de reacție postată pe rețelele de socializare.
„Comisia va continua să colaboreze îndeaproape cu Parlamentul European pentru a aborda provocările Europei. Și împreună să obținem rezultate pentru toți cetățenii europeni. Uniți pentru poporul nostru, valorile noastre și viitorul nostru”, a mai spus ea.
I deeply appreciate the strong support received today.
The Commission will keep working closely with the European Parliament to tackle Europe’s challenges. And together deliver results for all European citizens.
United for our people, our values and our future.
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) October 9, 2025
Faptul că von der Leyen, care nu a fost prezentă la Strasbourg joi, a reușit să treacă atât de ușor reflectă o oboseală crescândă în rândul forțelor pro-europene, care s-au plâns de trivializarea prerogativei de a depune moțiuni de cenzură.
Moțiunile au fost depuse oficial luna trecută de către Patrioți și Stânga, reprezentând părți opuse ale spectrului politic.
Un fir comun a legat cele două oferte: reacția negativă la adresa acordului comercial UE-SUA și termenii extrem de defavorabili impuși exportatorilor europeni.
Acordul, care include și angajamente neobligatorii de a investi 750 de miliarde de euro în energie produsă în SUA și de a cheltui 600 de miliarde de euro pe piața americană, rămâne criticat intens din toate sectoarele spectrului politic.
Într-un sondaj recent, 52% dintre respondenți au calificat acordul drept o „umilință” pentru Europa.