Motivarea CCR in cazul respingerii anularii unor pensii speciale: „Legea nu se poate aplica retroactiv”

Curtea Constitutionala a Romaniei a publicat, luni, motivarea deciziei prin care a fost retrimisa in Parlament Legea de modificare a pensiilor speciale, dupa ce unele articole au fost declarate neconstitutionale.

Judecatorii constitutionali precizeaza in motivare ca statul poate decide sa aleaga tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acorda, singura conditie fiind de a respecta principiul nediscriminarii.

„Optiunea legiuitorului in sensul impunerii unei sarcini fiscale asupra unui venit, acordat cu titlu de compensatie, cu privire la care are libertatea de a-l modifica sau chiar elimina, in functie de politica statului in domeniul asigurarilor sociale, se plaseaza in marja proprie de apreciere, atat timp cat impunerea fiscala vizeaza toate categoriile de pensii de serviciu si de pensii militare. Astfel, persoanelor aflate in aceeasi situatie juridica, respectiv beneficiarii de venituri din pensii si/sau indemnizatii pentru limita de varsta acordate in baza unor legi sau statute speciale, li se aplica acelasi tratament juridic sub aspectul modului de fiscalizare a venitului, cu respectarea dispozitiilor art.56 alin.(2) din Constitutie referitoare la justa asezare a sarcinilor fiscale. Curtea reitereaza ca statul este liber sa decida cu privire la aplicarea oricarui regim de securitate sociala sau sa aleaga tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acorda in oricare dintre aceste regimuri. Singura conditie impusa statului este aceea de a respecta principiul nediscriminarii, fiind absolut necesar ca masura de reformare a regimului fiscal privind pensiile obtinute in baza unor legi sau statute speciale sa fie aplicabila tuturor categoriilor de beneficiari ai unor astfel de pensii, fara distinctie”, se noteaza in motivare.

CCR arata ca, analizand Decizia 900 din 15 decembrie 2020, rezulta ca partea necontributiva a pensiilor de serviciu poate face obiectul unei impozitari distincte fata de partea sa contributiva, conditionat de aplicarea acesteia tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu, fara distinctie.

„Legea criticata pune in aplicare cele precizate de Curtea Constitutionala, insa, astfel cum arata Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectiile Unite, baza de impunere nu este clar determinata. Fara a indica interpretarile care se pot aduce textului criticat cu privire la modul de stabilire a bazei impozabile, Curtea observa ca aceasta este susceptibila a fi interpretata in cel putin patru modalitati distincte. Caracterul confuz al reglementarii este evident si nu permite decat o apreciere din perspectiva art.1 alin.(5) din Constitutie, ceea ce inseamna ca nu indeplineste cerintele de calitate a legii”, precizeaza instanta constitutionala.

Curtea Constitutionala mai arata ca se impune, de asemenea, observatia ca impozitarea nu poate avea un caracter sanctionator, pentru ca se ajunge practic la o regandire si o restructurare indirecta a insesi bazei de calcul a pensiei de serviciu, care, astfel cum s-a aratat, trebuie sa reflecte o valoare cat mai apropiata de cuantumul indemnizatiei aferente functiei detinute la momentul la care s-a realizat pensionarea.

„Or, daca baza de calcul este un element ce tine de insasi asigurarea independentei sistemului judiciar, nu este admisibila reducerea indirecta a acesteia prin reglementarea unor impozite care in final conduc la o alta valoare a pensiei decat cea comparabila cu indemnizatia unei persoane aflate intr-o functie similara celei din care s-a realizat pensionarea. Asadar, legiuitorul dispune de o marja de apreciere in domeniul impozitarii pensiilor cu conditia sa nu incalce garantiile atasate independentei sistemului judiciar, ceea ce inseamna ca in stabilirea regulilor si bazei de impunere trebuie sa manifeste o diligenta deosebita”, mentioneaza CCR.

De asemenea, sub aspectul regulilor fiscalitatii, Curtea subliniaza ca, in jurisprudenta sa, a statuat ca „o fiscalitate care se indeparteaza de la regulile general admise, cat priveste baza si cotele impozabile, categoriile de venituri, devine o fiscalitate discriminatorie daca introduce criterii care afecteaza egalitatea in drepturi a cetatenilor. Fiscalitatea trebuie sa fie nu numai legala, ci si proportionala, rezonabila, echitabila si sa nu diferentieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetateni. In aceasta viziune juridica, prevederea legala care introduce un spor de impozit de 30% numai pentru o anumita categorie de functionari este discriminatorie si contrara prevederilor art.16 alin.(1) si art. 53 alin.(2) din Constitutie”.