La Congresul din 21 iunie, Ilie Bolojan a fost reales președinte al PNL. Dan Motreanu a intrat în noua echipă de conducere ca prim-vicepreședinte, iar Robert Sighiartău a fost ales secretar general. Posturi de vicepreședinți au primit, de asemenea, Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru, înscriși recent în partid.
Cei 18 liberali care au contestat în instanță hotărârile Congresului au cerut suspendarea acestora, convocarea Biroului Politic Național dizolvat la Congres și revenirea partidului la situația anterioară. Până la soluționarea definitivă a procesului, tabăra anti-Bolojan s-a întors pe funcțiile deținute anterior.
Judecătorii au reținut că întreaga procedură a Congresului extraordinar din 21 iunie s-a desfășurat pe baza unui proiect de modificare a statutului care nu intrase încă în vigoare.
„Întreaga procedură de convocare a Congresului Extraordinar din data de 21.06.2026, elementele de organizare și procedura de depunere a candidaturilor, respectiv a moțiunilor în vederea alegerii organelor de conducere şi ratificarea modificărilor Statutului s-a realizat sub imperiul unui Statut modificat al partidului, neaprobat şi neînregistrat la Tribunalul Bucureşti”, se arată în motivare.
Tribunalul a explicat că modificările statutare ale unui partid politic produc efecte juridice doar după ce sunt încuviințate de Tribunalul București și publicate în Monitorul Oficial. La data Congresului, aceste condiții nu erau îndeplinite.
Prin urmare, instanța a apreciat că reclamanții au justificat o aparență de drept în favoarea lor, una dintre condițiile necesare pentru admiterea ordonanței președințiale.
Tribunalul a analizat și cine poate fi chemat în judecată în această cauză. PNL a susținut că președintele partidului și secretarul general, care au semnat actele contestate, nu ar trebui să răspundă personal, întrucât nu au acționat în nume propriu.
Instanța a admis această apărare și a arătat că cei doi au semnat documentele „în virtutea calităţilor deţinute în raport cu organele de conducere ale partidului”, nu ca persoane fizice.
Judecătorii au precizat că actele contestate au fost emise de organele de conducere ale partidului, respectiv Congresul Extraordinar și Biroul Permanent Național, nu de președintele sau secretarul general al PNL în nume propriu.
„Tribunalul va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor persoane fizice urmând a respinge cererea reclamanţilor formulată în contradictoriu cu aceşti pârâţi ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă”, se arată în motivare.
PNL a susținut că acțiunea reclamanților ar fi prematură, întrucât aceștia ar fi trebuit să urmeze mai întâi o procedură internă, la Curtea de Arbitraj a partidului.
Tribunalul a respins acest argument, arătând că nu există o dispoziție legală sau statutară care să impună o astfel de procedură prealabilă obligatorie pentru acest tip de cerere.
„Nu există niciun fundament legal sau statutar care să conducă la concluzia că prezenta acțiune ar fi prematură sau inadmisibilă prin prisma punctului de vedere susținut de pârât”, au motivat judecătorii.
Instanța a respins și o altă excepție ridicată de PNL, potrivit căreia suspendarea cerută de reclamanți ar bloca procedura de înregistrare a modificărilor statutare la Registrul partidelor politice.
Judecătorii au arătat că suspendarea provizorie dispusă prin ordonanță președințială nu are legătură cu procedura administrativă de înregistrare, cele două vizând aspecte diferite.
Tribunalul a considerat că măsura suspendării provizorii era urgentă, având în vedere consecințele produse deja asupra reclamanților.
Instanța a reținut că, în baza hotărârilor contestate, unora dintre reclamanți li s-a cerut demisia din partid, împotriva altora au fost declanșate proceduri de excludere, iar unii au fost înlăturați din funcțiile de conducere pe care le dețineau în structurile teritoriale ale PNL.
„Reclamanţii şi-au probat susţinerile în sensul demarării împotriva acestora a unor consecinţe juridice directe şi iminente, ca urmare a punerii în executare a actelor contestate, solicitarea de demisie, mandatul de excludere şi înlăturarea din funcţiile de conducere pe care le deţineau la nivelul structurilor teritoriale ale partidului”, au arătat judecătorii.
Tribunalul a mai observat că alegerea delegaților, modificarea statutului și alegerea noii conduceri s-au produs într-un interval de doar 48 de ore.
Instanța a subliniat că, prin ordonanța președințială, nu se pronunță asupra legalității hotărârilor Congresului. Acest aspect urmează să fie analizat în procesul de fond, care vizează anularea actelor.
Judecătorii au arătat că suspendarea provizorie are doar rolul de a păstra situația anterioară Congresului din 21 iunie până la soluționarea definitivă a cauzei.
„Pe calea prezentei ordonanţe preşedinţiale instanţa nu desființează hotărârile contestate și nici actele subsecvente adoptate în executarea acestora, ci doar le suspendă temporar efectele, menținând, până la soluționarea fondului, cadrul statutar anterior Congresului Extraordinar din 21.06.2026”, se arată în motivare.
Tribunalul a mai precizat că măsura nu împiedică PNL să funcționeze, ci doar oprește temporar efectele actelor contestate.
Conform motivării, Tribunalul București a dispus suspendarea provizorie a executării și efectelor mai multor acte adoptate la Congresul extraordinar al PNL din 21 iunie, până la soluționarea definitivă a dosarului.
Este vorba despre Hotărârea Congresului Extraordinar al PNL nr. 01/2026 din 21 iunie 2026, Hotărârea nr. 02/2026 din aceeași dată, hotărârea prin care a fost aleasă noua conducere a partidului în urma aprobării moțiunii „Modernizare cu rădăcini”, hotărârea prin care a fost ratificată modificarea statutului PNL, precum și toate actele emise ulterior în baza acestora.