Motivația delirantă a CCR în cazul pensiilor magistraților: ”În primul rând, Guvernul nu demonstrează existenţa unei urgențe în adoptarea măsurilor conținute în legea asupra căreia şi-a angajat răspunderea”

Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat, vineri, motivarea deciziei prin care legea privind pensiile magistraților a fost declarată neconstituțională în ansamblul său.

Judecătorii constituționali afirmă că Executivul nu a demonstrat existența unei situații de urgență care să justifice folosirea unei astfel de proceduri excepționale, iar reglementările „nu au nicio legătură cu cerințele formulate de Comisia Europeană”.

”În primul rând, Guvernul nu demonstrează existenţa unei urgențe în adoptarea măsurilor conținute în legea asupra căreia şi-a angajat răspunderea”, pretinde CCR, în condițiile în care România riscă să piardă peste 230 de milioane de euro dacă legea nu este adoptată până la finalul acestei luni.

CCR subliniază că motivele invocate de Guvern în expunerea de motive a legii „nu evidențiază situația extremă” care ar fi impus adoptarea rapidă a măsurilor, printr-o procedură care exclude dezbaterea parlamentară.

Papa Leon îndeamnă SUA să nu încerce înlăturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro folosind forța militară

Oul Fabergé de cristal, realizat pentru familia imperială rusă, s-a vândut la licitație cu 30,2 milioane de dolari

„Guvernul nu demonstrează existenţa unei urgențe în adoptarea măsurilor conținute în legea asupra căreia şi-a angajat răspunderea. Niciunul dintre argumentele prezentate în expunerea de motive nu evidențiază o situație extremă sau necesitatea adoptării cu maximă celeritate. Simpla invocare a unor argumente ce țin de politica bugetară sau de presupuse inechități sociale nu poate fundamenta o procedură de legiferare care neagă până la anihilare rolul de legiuitor al Parlamentului”, se arată în motivarea Curții.

CCR mai notează că Guvernul a invocat „situația economică dificilă” a României fără a o fundamenta corespunzător, deși Legea 24/2000 privind tehnica legislativă impune o analiză concretă a cauzelor și efectelor.

„Nu se înțelege cu claritate în ce fel ‘cea mai amplă creștere produsă în ultimii 30 de ani a deficitului bugetar’ a fost generată de pensiile de serviciu ale magistraților, în condițiile în care nici pensiile, nici salariile din sistemul de justiție nu au crescut în 2024 față de 2023”, arată Curtea.
CCR: „Reforma făcută în funcție de voința politică afectează grav independența justiției”
Curtea avertizează că modificarea repetată a legislației privind statutul magistraților, fără consultare și fără stabilitate, afectează în mod direct independența justiției, unul dintre principiile-cheie protejate inclusiv la nivel european.

„Se apreciază că o asemenea conduită afectează în mod grav independența justiției, întrucât un sistem judiciar ‘reformat’ de la un an la altul, în funcție de voința politică a celor aflați temporar la putere, nu mai poate fi considerat independent”, se arată în decizie.

CCR face trimitere și la Opinia Comisiei de la Veneția nr. 950/2019, care atrăgea atenția că modificările frecvente și accelerate ale legislației privind statutul judecătorilor și procurorilor pot aduce „atingeri severe independenței justiției”.

„Este esențial ca orice reformă să rezulte dintr-un proces legislativ transparent, fundamentat pe consultări ample cu profesioniștii din sistemul judiciar și cu societatea civilă”, subliniază Curtea.

„Reglementările propuse nu au legătură cu cerințele Comisiei Europene”

Un element-cheie al motivării este constatarea că legea asumată de Guvern nu răspunde cerințelor stabilite prin angajamentele României față de Comisia Europeană, în special în contextul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Reglementările propuse nu numai că nu au nicio justificare din perspectiva vreunei cerințe a Comisiei Europene, dar se constituie într-o veritabilă nesocotire a jurisprudenței Curții Constituționale referitoare la statutul judecătorilor și procurorilor”, se arată în document.

Această observație este deosebit de relevantă în contextul în care Guvernul și-a justificat inițial asumarea răspunderii prin necesitatea „accelerării reformelor cerute de Comisia Europeană pentru eliberarea tranșei următoare din PNRR”. CCR contrazice însă explicit această argumentație.

„CSM nu a fost consultat asupra formei finale a legii”

Curtea mai arată că procedura de consultare a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a fost încălcată flagrant. Proiectul transmis spre avizare pe 20 august 2025 a fost modificat substanțial înainte ca Guvernul să își asume răspunderea, fără ca noua formă să mai fie trimisă CSM-ului.

„Deși inițiatorul a solicitat CSM avizul asupra proiectului de lege, la 29 august 2025 Guvernul a aprobat o altă formă, substanțial diferită, iar la 1 septembrie și-a angajat răspunderea în Parlament. Aceasta echivalează cu inexistența solicitării avizului pe proiectul de lege asupra căruia Guvernul și-a angajat răspunderea”, notează CCR.

„Angajarea răspunderii a fost folosită abuziv”

CCR mai critică abuzul de procedură în modul în care Guvernul și-a asumat răspunderea pe un pachet legislativ amplu, ce viza peste 20 de acte normative din domenii diferite.

„Tehnica de angajare a răspunderii încalcă normele de tehnică legislativă și a fost folosită abuziv. Simpla divizare în cinci pachete legislative nu poate acoperi viciul de neconstituționalitate, de vreme ce asumarea s-a făcut într-o singură ședință, printr-un procedeu artificial menit să confere o aparență de legalitate”, a decis Curtea.

În concluzie, CCR constată că Guvernul a încălcat prevederile articolului 114 din Constituție, care reglementează procedura angajării răspunderii, iar legea „trebuie declarată neconstituțională în ansamblul ei”.

Decizia de neconstituționalitate a fost luată pe 20 octombrie, însă CCR a avut nevoie de peste două săptămâni pentru a redacta motivarea în acest caz.

Legea privind reforma pensiilor private a fost respinsă de cinci judecători, respectiv Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Ciochină. Primii patru au fost propuși de PSD în funcția de judecător, în timp ce Mihaela Ciochină a fost propusă de fostul președinte Klaus Iohannis.

Alți patru judecători – Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Csaba Asztalos și Dragoș Dacian – au făcut opinie separată, în sensul că nu au fost de acord ca legea să fie respinsă pentru că lipsea avizul CSM.