Munca și telefonul ne fură somnul iar organismul începe să plătească prețul

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Medicii și cercetătorii atrag atenția că somnul insuficient nu trebuie privit doar ca o sursă de oboseală. Atunci când devine un obicei, poate afecta funcționarea creierului, metabolismul, sistemul cardiovascular, imunitatea și echilibrul emoțional. Pentru adulții cu vârste între 18 și 60 de ani, Centers for Disease Control and Prevention recomandă, în general, cel puțin șapte ore de somn pe noapte.

Programul profesional este unul dintre factorii care pot împinge ora de culcare tot mai târziu. Orele suplimentare, turele de noapte, naveta, munca desfășurată de acasă și disponibilitatea permanentă prin telefon sau laptop pot reduce perioada în care organismul are posibilitatea să se refacă.

BobbyD, propagandist pro-rus, a venit la protestul ciobanilor din Piața Victoriei și îi atacă pe bucureșteni: „Sunt atât de relaxați prin metrou, n-au niciun stres, se plimbau, se alea” – VIDEO

Nici moaștele Sfântului Dmitri Donskoi nu i-au ajutat pe ruși: Ucraina a lansat ofensiva „Vivaldi” în nordul regiunii Donețk – VIDEO

Problema nu ține numai de numărul de ore petrecute la serviciu. Un program neregulat poate perturba ritmul circadian, sistemul biologic care ajută organismul să stabilească momentele potrivite pentru somn și starea de veghe. Persoanele care lucrează în schimburi sau noaptea pot fi nevoite să doarmă în intervale care nu coincid cu semnalele naturale ale organismului, iar odihna poate deveni mai scurtă sau mai fragmentată.

Datele internaționale arată că munca excesivă poate avea consecințe care depășesc problema somnului. Organizația Mondială a Sănătății și Organizația Internațională a Muncii au raportat că activitatea profesională de cel puțin 55 de ore pe săptămână este asociată cu un risc mai mare de boală cardiacă ischemică și accident vascular cerebral, comparativ cu un program de 35 până la 40 de ore pe săptămână.

În același timp, reducerea perioadei de recuperare favorizează acumularea oboselii. Atenția poate scădea, timpul de reacție se poate prelungi, iar capacitatea de concentrare și de luare a deciziilor poate fi afectată. În anumite profesii, consecințele nu se limitează la randamentul individual, deoarece oboseala poate contribui la erori și accidente.

Rețelele sociale pot prelungi ziua fără ca utilizatorul să observe

După încheierea programului de lucru, telefonul devine pentru multe persoane principala formă de relaxare. Câteva minute petrecute pe o platformă socială se pot transforma însă într-o perioadă mult mai lungă, mai ales atunci când conținutul este prezentat continuu, iar utilizatorul primește permanent recomandări și notificări.

Cercetările nu permit atribuirea tuturor tulburărilor de somn rețelelor sociale, iar relația dintre cele două poate fi influențată și de alți factori. Persoanele care dorm prost pot petrece, la rândul lor, mai mult timp online. Cu toate acestea, numeroase studii au identificat o asociere între utilizarea intensă sau problematică a rețelelor sociale și o calitate mai slabă a somnului. O analiză publicată în 2026, care a sintetizat cercetări anterioare privind adolescenții și adulții tineri, a constatat un efect negativ mic, dar constant, asupra calității somnului, asocierea fiind mai puternică în cazul utilizării problematice.

Momentul utilizării pare să conteze. Un studiu realizat pe adulți tineri din Statele Unite a arătat că persoanele care verificau frecvent rețelele sociale în cele 30 de minute dinaintea somnului prezentau o probabilitate mai mare de a raporta tulburări de somn decât cele care făceau acest lucru rar. Fiind vorba despre un studiu observațional, rezultatul indică o asociere și nu demonstrează singur o relație directă de cauzalitate.

Un studiu publicat în 2026, care a urmărit obiectiv utilizarea telefonului înainte de culcare la adolescenți și adulți tineri, a asociat perioadele mai lungi petrecute pe rețelele sociale cu o eficiență mai redusă a somnului și, în anumite situații, cu mai multe treziri și o fragmentare mai mare a odihnei.

Creierul nu trece instantaneu de la ecran la somn

Somnul este influențat de mai multe mecanisme, iar simpla închidere a telefonului nu înseamnă că organismul intră imediat în starea necesară odihnei. Conținutul stimulativ, conversațiile, știrile, conflictele online sau anticiparea unor reacții pot menține atenția și activarea emoțională într-un moment în care creierul ar trebui să se pregătească pentru somn.

La acestea se adaugă tendința de a amâna voluntar ora de culcare. Persoana poate fi obosită, dar continuă să urmărească videoclipuri, comentarii sau postări, reducând astfel timpul disponibil pentru somn. Dacă dimineața ora de trezire rămâne aceeași din cauza serviciului, școlii sau obligațiilor familiale, diferența se transformă într-un deficit de somn.

Ecranele pot influența și procesele care reglează ritmul somn-veghe, mai ales atunci când sunt utilizate foarte aproape de ora de culcare. Totuși, specialiștii analizează efectul dispozitivelor într-un context mai larg. Nu doar lumina contează, ci și durata folosirii, ora la care are loc, tipul de conținut consumat, nivelul de stimulare psihologică și timpul de somn care este înlocuit de activitatea online.

Din acest motiv, reducerea timpului petrecut pe rețelele sociale înainte de culcare poate fi utilă, dar nu trebuie prezentată ca o soluție universală. Insomnia, apneea de somn, sindromul picioarelor neliniștite, depresia, anxietatea, unele boli cronice și anumite medicamente pot produce sau agrava problemele de somn și necesită evaluare corespunzătoare.

Lipsa cronică de somn poate afecta întregul organism

Consecințele unei nopți scurte sunt ușor de recunoscut. Somnolența, iritabilitatea, dificultățile de concentrare și senzația de epuizare apar adesea încă de a doua zi. Riscurile devin însă mai importante atunci când somnul insuficient se repetă săptămâni, luni sau ani.

Dovezile acumulate în medicina somnului asociază somnul insuficient sau de calitate slabă cu un risc crescut pentru obezitate, hipertensiune arterială, boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și alte tulburări metabolice. Cercetările experimentale arată că restricționarea somnului poate afecta sensibilitatea la insulină și controlul glucozei, dar și mecanismele implicate în reglarea apetitului.

Sistemul cardiovascular este, de asemenea, influențat de odihnă. Somnul insuficient poate fi însoțit de modificări ale activității sistemului nervos autonom, ale nivelurilor hormonale și ale proceselor inflamatorii. Pe termen lung, aceste mecanisme sunt considerate relevante pentru relația observată între somnul deficitar și bolile cardiometabolice.

Nici sănătatea mintală nu poate fi separată de somn. Privarea de somn afectează reglarea emoțiilor, atenția și capacitatea de a gestiona stresul. În același timp, anxietatea și depresia pot deteriora somnul, ceea ce poate crea un cerc dificil de întrerupt. Relația este adesea bidirecțională, motiv pentru care persistența simptomelor trebuie discutată cu un medic, nu tratată exclusiv prin modificarea unor obiceiuri digitale.

Protejarea somnului începe înainte de momentul în care stingem lumina

Pentru majoritatea adulților, somnul sănătos presupune atât o durată suficientă, cât și o calitate bună. Un program relativ constant, cu ore apropiate de culcare și trezire, poate ajuta organismul să își păstreze ritmul. CDC recomandă adulților cu vârste între 18 și 60 de ani cel puțin șapte ore de somn pe noapte, în timp ce necesarul individual poate varia.

Limitarea activităților profesionale în apropierea orei de culcare poate fi la fel de importantă ca reducerea utilizării telefonului. Citirea repetată a e-mailurilor de serviciu sau rezolvarea unor probleme profesionale în pat mențin mintea conectată la sarcinile zilei și pot face tranziția către somn mai dificilă.

În cazul rețelelor sociale, stabilirea unei ore după care notificările sunt oprite și telefonul nu mai este folosit în pat poate reduce riscul ca timpul destinat somnului să fie consumat fără intenție. Măsura trebuie privită ca parte a unei rutine mai ample, nu ca un tratament pentru orice problemă de somn.

Camera liniștită și confortabilă, un program regulat, evitarea meselor foarte abundente înainte de culcare și limitarea stimulentelor în orele târzii pot susține odihna. Persoanele care se confruntă în mod repetat cu dificultăți de adormire, treziri frecvente, sforăit puternic, pauze respiratorii observate în timpul nopții sau somnolență accentuată în timpul zilei ar trebui să solicite sfatul unui medic.

Somnul nu reprezintă timpul rămas după ce munca, telefonul și celelalte responsabilități au fost rezolvate. Este un proces biologic esențial, iar reducerea lui constantă poate avea efecte care se acumulează în timp. Într-o societate în care activitatea profesională și cea digitală pot continua aproape fără întrerupere, protejarea orelor de odihnă devine o componentă importantă a prevenirii problemelor de sănătate.