Mureșan a prins PSD-ul cu ”ipocrizia”: „În iulie cerea o dezbatere la Bruxelles despre statul de drept, în septembrie țipă”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

„Ipocrizie marca PSD”, și-a început Siegfried Mureșan mesajul publicat joi pe Facebook.

„Iulie: PSD anunță că vrea o dezbatere în Parlamentul European privind statul de drept din România. Septembrie: PSD țipă că s-ar pregăti o rezoluție în Parlamentul European privind statul de drept în România, respinge demersul și spune că nu trebuie să mutăm problemele interne pe plan european”, a transmis europarlamentarul PNL.

Uleiul de argan poate avea beneficii surprinzătoare dar și efecte adverse

Papa Leon al XIV-lea reacționează după decizia care a stârnit controverse în SUA

PSD anunța în iulie că a sesizat Comisia LIBE

Pe 2 iulie, delegația PSD din Parlamentul European a anunțat că a sesizat Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne – LIBE, reclamând presupuse atacuri ale PNL la adresa independenței justiției din România.

Social-democrații solicitau atunci ca instituțiile europene „să urmărească cu atenție” evoluțiile din România și invocau obligația Uniunii Europene de a apăra independența justiției și statul de drept.

Câteva zile mai târziu, PSD a salutat public anunțarea unei dezbateri în cadrul Grupului de monitorizare pentru democrație, stat de drept și drepturi fundamentale din Comisia LIBE.

„Delegația PSD din Parlamentul European salută organizarea unei dezbateri în Parlamentul European privind independența justiției din România”, transmiteau social-democrații pe 7 iulie, potrivit unui comunicat oficial.

Siegfried Mureșan susține însă că, dincolo de anunțurile publice, PSD nu ar fi depus o solicitare formală.

„PSD a spus una presei din România și a făcut alta la Bruxelles. A spus în iulie că va solicita o dezbatere în Parlamentul European privind statul de drept din România, dar nu a făcut nici până astăzi vreo solicitare oficială”, a afirmat europarlamentarul PNL.

Mureșan invocă istoricul PSD și OUG 13

Liberalul susține că social-democrații au evitat să transforme anunțul într-o solicitare oficială deoarece instituțiile europene cunosc antecedentele partidului în domeniul justiției.

„PSD știe foarte bine că Uniunea Europeană îi cunoaște istoricul privind statul de drept. Iar istoricul PSD și al lui Sorin Grindeanu în această privință nu este deloc strălucit”, a transmis Mureșan.

Europarlamentarul făcuse aceeași observație și în luna iulie, când a amintit că Sorin Grindeanu era premier în momentul adoptării OUG 13. Ordonanța care modifica legislația penală a fost aprobată în seara de 31 ianuarie 2017 și a provocat proteste masive în București și în alte orașe. Guvernul Grindeanu a abrogat actul normativ pe 5 februarie 2017.

Grindeanu a acuzat USR de „trădare”

Reacția lui Siegfried Mureșan vine după ce președintele PSD, Sorin Grindeanu, a susținut că grupul Renew Europe, din care face parte USR, a încercat să promoveze în Comisia LIBE o rezoluție privind statul de drept din România.

Grindeanu a afirmat că inițiativa a eșuat după ce social-democrații europeni s-au opus, iar PPE și-ar fi schimbat poziția în ultimul moment.

„USR nu este România! Sunt doar o haită de bezmetici trădători care sacrifică interesele României și banii europeni pentru a-și conserva scaunele”, a scris liderul PSD.

El a acuzat USR că ar fi urmărit să exercite presiuni asupra autorităților române pentru protejarea președintelui partidului, Dominic Fritz, afectat de noile prevederi ale Legii integrității.

Dezbaterea, rezoluția și solicitările Comisiei Europene sunt demersuri diferite

O dezbatere în Comisia LIBE nu produce automat sancțiuni împotriva unui stat membru. De asemenea, o eventuală rezoluție a Parlamentului European are caracter politic și nu determină direct suspendarea fondurilor europene.

Separat de disputa dintre grupurile politice din Parlamentul European, Comisia Europeană a solicitat autorităților române clarificări privind Legea integrității și aplicarea acesteia unor decizii de incompatibilitate sau conflict de interese pronunțate anterior intrării în vigoare a actului normativ.

Bruxelles-ul a cerut explicații despre neretroactivitatea legii, proporționalitatea sancțiunilor, analiza individuală a cazurilor și posibilitatea contestării pierderii mandatului. Legea este un jalon PNRR asociat unei plăți de aproximativ 770 de milioane de euro și urmează să fie evaluată de Comisia Europeană în cadrul ultimei cereri de plată.

„Singura modalitate de a reprezenta cu cinste România în Europa este să faci lucruri bune acasă și să spui adevărul în relația cu partenerii noștri”, a încheiat Siegfried Mureșan.