Mutare importantă la Bruxelles. Germania și Franța vor să o aducă pe Kaja Kallas sub autoritatea Ursulei von der Leyen

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Propunerea i-ar oferi lui Kallas un rol mai activ în interiorul Comisiei Europene și responsabilități mai extinse, însă decizia finală în domeniul politicii externe ar rămâne la Ursula von der Leyen.

Germania și Franța vor să reducă fragmentarea politicii externe europene

Planul urmează să fie discutat miercuri, în timpul unei reuniuni informale a miniștrilor de externe ai Uniunii Europene, organizată la Wicklow, în Irlanda. Ședința va fi prezidată chiar de Kaja Kallas.

Trump susține din nou că Putin nu intenționează să atace NATO: „Vorbesc cu el. Îl cunosc foarte bine”

Cel mai mare fond suveran de investiții intenționează să reducă ponderea obligațiunilor americane în portofoliu

Proiectul franco-german încearcă să rezolve una dintre cele mai persistente slăbiciuni ale Uniunii Europene în relațiile externe, lipsa unei coordonări instituționale clare între structurile care gestionează diferite componente ale politicii internaționale.

Potrivit sistemului complex stabilit prin Tratatul de la Lisabona, Înaltul Reprezentant conduce Serviciul European de Acțiune Externă și concepe, coordonează și pune în aplicare politica externă în numele celor 27 de state membre. În același timp, persoana care ocupă această funcție este și unul dintre vicepreședinții Comisiei Europene.

Totuși, unele dintre cele mai importante domenii care influențează politica internațională, precum comerțul, energia, clima și migrația, se află în mare parte în responsabilitatea Comisiei Europene. Din acest motiv, Serviciul European de Acțiune Externă dispune de mai puține instrumente concrete pe care să le folosească în negocieri. Politica de extindere a Uniunii Europene, un alt domeniu cu o componentă geopolitică importantă, se află de asemenea în mod clar în responsabilitatea Comisiei.

Ursula von der Leyen și-a extins influența în politica externă

Această împărțire a responsabilităților i-a permis Ursulei von der Leyen să își extindă considerabil rolul în politica externă, situație devenită evidentă după declanșarea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina.

Președinta Comisiei Europene a efectuat și numeroase deplasări internaționale pentru negocierea și semnarea unor acorduri importante, consolidând astfel poziția instituției pe care o conduce în relațiile externe ale Uniunii.

Influența tot mai mare a Ursulei von der Leyen a provocat însă reacții în mai multe capitale europene. Au existat inclusiv acuzații ocazionale privind o „depășire a atribuțiilor” sau o „acaparare de putere”, chiar dacă liderii statelor membre au încurajat-o în repetate rânduri să joace un rol central în gestionarea crizelor internaționale.

Kaja Kallas ar primi responsabilități mai ample în cadrul Comisiei Europene

Planul franco-german prevede ca Kaja Kallas să primească un rol direct în coordonarea domeniilor externe gestionate în prezent de direcțiile generale ale Comisiei Europene.

Printre acestea se numără ajutorul pentru dezvoltare, gestionat de DG INTPA, ajutorul umanitar, aflat în responsabilitatea DG ECHO, industria de apărare, gestionată de DG DEFIS, precum și relațiile cu țările din vecinătatea Uniunii Europene.

Aceste relații sunt împărțite în prezent între DG ENEST, responsabilă pentru Europa de Est, și DG MENA, care gestionează relațiile cu Orientul Mijlociu, Africa de Nord și statele din Golf. Inclusiv politica comercială, unul dintre cele mai importante și sensibile domenii ale Comisiei Europene, ar putea fi inclusă în noua structură.

Pentru consolidarea sistemului ar urma să fie creat și un departament dedicat politicii externe. Comisia Europeană a avut în trecut o Direcție Generală pentru Relații Externe, cunoscută sub denumirea DG RELEX, până când aceasta a fost integrată în Serviciul European de Acțiune Externă în 2010. În practică, schimbările i-ar oferi lui Kaja Kallas responsabilități operaționale mult mai ample în interiorul Comisiei Europene.

Ursula von der Leyen ar păstra însă autoritatea finală

Noua structură ar consolida în cele din urmă și poziția Ursulei von der Leyen, deoarece aceasta ar rămâne cea mai înaltă autoritate în calitate de președintă a Comisiei Europene. Relația dintre cele două funcții ar putea ajunge astfel să semene cu structura existentă la nivel național între un prim-ministru și un ministru de externe.

În același timp, Serviciul European de Acțiune Externă, pe care Kaja Kallas îl conduce în prezent independent de Ursula von der Leyen, ar urma să fie slăbit pentru a reduce riscul apariției unor conflicte instituționale.

Propunerea franco-germană urmărește însă și consolidarea influenței statelor membre asupra modului în care este stabilită politica externă a Uniunii Europene.

Reforma ar avea nevoie de acordul unanim al statelor membre

Punerea în aplicare a reformei ar necesita modificarea deciziei din 2010 prin care a fost înființat Serviciul European de Acțiune Externă, fără să fie necesară modificarea Tratatului de la Lisabona. Pentru adoptarea schimbărilor ar fi însă necesar acordul unanim al statelor membre ale Uniunii Europene.

Planul apare într-o perioadă marcată de tensiuni și instabilitate la nivel mondial, care au evidențiat vulnerabilitățile politicii externe a blocului comunitar. Deși statele membre sunt în mare parte de acord că este necesară o reformă amplă, acestea nu au ajuns până acum la un consens privind direcția exactă pe care ar trebui să o urmeze Uniunea Europeană.

Franța a prezentat anterior trei variante pentru viitorul funcției ocupate de Kallas

În luna iunie, un document francez a prezentat trei variante pentru reorganizarea funcției de Înalt Reprezentant al Uniunii Europene.

Prima variantă presupunea extinderea competențelor acestei funcții. Celelalte două prevedeau transferarea unor atribuții fie către Comisia Europeană, fie către statele membre. Ultimele două scenarii ar fi redus considerabil importanța funcției de Înalt Reprezentant.

Documentul a determinat-o pe Kaja Kallas să transmită un mesaj de reasigurare angajaților Serviciului European de Acțiune Externă. Ulterior, aceasta a cerut capitalelor europene să prezinte propriile idei privind îmbunătățirea modului în care Uniunea Europeană își desfășoară acțiunea externă.