N-ai cu cine: România a înregistrat miercuri seară unul dintre cele mai ridicate consumuri de energie din această vară, în pofida apelului la economisire făcut de Ilie Bolojan

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Datele operative consultate de Mediafax arată că solicitarea făcută de premierul interimar Ilie Bolojan nu a produs un efect imediat și vizibil asupra cererii totale de energie, într-un context marcat de temperaturi ridicate, producție internă diminuată și dependență semnificativă de importuri.

La ora 20:03, consumul instantaneu din Sistemul Electroenergetic Național (SEN) a ajuns la 7.675 MW, în timp ce producția internă era de 5.321 MW, potrivit datelor în timp real publicate de Transelectrica. Diferența de 2.353 MW a fost acoperită prin importuri, care au reprezentat aproape 31% din necesarul de energie al țării.

Gică Hagi fixează obiectivul României în Liga Națiunilor: „Să câștigăm grupa, nu există alt obiectiv”

Trump anunță că va transforma Strâmtoarea Hormuz în teritoriu american

Ulterior, în jurul orei 21:55, o platformă independentă care preia datele operative ale Transelectrica indica un consum maxim de 7.676 MW în ultimele 24 de ore. În același interval, producția internă crescuse la aproximativ 5.696 MW, iar importurile se reduseseră la circa 1.870 MW.

Consumul rămâne aproape de recordurile verii

Nivelul atins miercuri seară se situează cu doar aproximativ 295 MW, respectiv 3,7%, sub recordul de consum al verii 2026, înregistrat pe 29 iunie, când necesarul de energie al sistemului a urcat la 7.971 MW. O zi mai târziu, consumul maxim a fost de 7.907 MW, potrivit rapoartelor operative ale Dispecerului Energetic Național.

Cel mai ridicat consum din acest an a fost consemnat însă în sezonul rece. Pe 21 ianuarie, Sistemul Electroenergetic Național a înregistrat un vârf de 9.213 MW.

Structura producției interne din seara de miercuri reflectă dificultățile cu care se confruntă sistemul energetic în perioadele de consum ridicat după apusul soarelui. Hidrocentralele au furnizat aproximativ 1.804 MW, reprezentând cea mai importantă sursă de energie. Centralele pe hidrocarburi au produs circa 1.393 MW, cele pe cărbune aproximativ 972 MW, iar energia nucleară a contribuit cu 679 MW.

În același timp, producția din surse regenerabile a fost limitată. Energia eoliană a însumat doar 55 MW, în timp ce instalațiile fotovoltaice mai produceau aproximativ 121 MW după apus. Capacitățile de stocare au contribuit cu circa 232 MW la echilibrarea sistemului.

Producție redusă și importuri tot mai mari

Presiunea asupra Sistemului Electroenergetic Național este amplificată de oprirea preventivă a Unității 1 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, decisă din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Reactorul are în mod obișnuit o contribuție de aproximativ 700 MW la producția națională, iar indisponibilitatea sa reduce semnificativ capacitatea internă de acoperire a consumului.

În aceste condiții, Guvernul a solicitat centralelor pe gaz și cărbune să funcționeze la capacitatea maximă disponibilă, iar hidrocentralelor să concentreze producția în intervalele de seară, când aportul energiei fotovoltaice devine aproape inexistent. Totodată, premierul Ilie Bolojan a adresat un apel instituțiilor publice, mediului de afaceri și populației pentru reducerea voluntară a consumului în orele de vârf.

Transelectrica a transmis că Sistemul Electroenergetic Național funcționează în condiții dificile, pe fondul secetei severe care afectează întreaga regiune, însă operatorul utilizează toate resursele disponibile, inclusiv importurile și capacitățile de stocare, astfel încât alimentarea cu energie electrică să fie menținută în condiții de siguranță și fără riscul producerii unei avarii majore.