N-au scapat de Kovesi! Kovesi a preluat deja 234 de dosare din Romania, anunta procurorul sef al DNA
Procurorul sef al DNA, Crin Bologa, a anuntat luni ca DNA a transmis deja Parchetului European nu mai putin de 234 de dosare de fraude cu fonduri europene.
„Am trimis catre EPPO un numar de 234 de dosare. Acum, ce obiect au aceste dosare, ce persoane sunt implicate, cred ca trebuie sa-i intrebati pe ei”, a declarat Crin Bologa pentru Epoch Times Romania.
Procurorul-sef al Uniunii Europene, Laura Codruta Kovesi, si-a detaliat recent planurile de lupta impotriva coruptiei intr-un amplu interviu acordat initiativei civice germane „Fete ale Democratiei”. „Veti vedea in curand ca suntem orice altceva decat un ‘tigru fara colti’. Nu exista tari curate”, a subliniat Kovesi.
Cat de importante sunt valorile democratiei si democratice pentru dumneavoastra personal?
Am crescut intr-un regim comunist si inca am amintiri foarte vii despre cum a fost viata pe atunci. Iar apoi am fost norocoasa sa fac parte din procesul lung de transformare a Romaniei intr-o societate democratica, accederea Romaniei la Uniunea Europeana fiind unul dintre punctele culminante ale acesteia.
De aceea pentru mine democratia nu este o definitie abstracta pe care sa o fi invatat in scoala, alaturi de un set de valori pe care este fondata. Este un praxis, un angajament. Am experienta personala cu cat de fragila si pretioasa este aceasta modalitate de organizare a societatii umane, cat de mult trebuie sa muncim pentru a o pastra.
Asadar raspunsul pentru intrebarea dv. este: pentru mine democratie este fundamentala, la fel ca aerul pe care il respir.
Parchetul European este primul parchet supranational din lume. Cand ati preluat functia ati vorbit de un „moment istoric”. De ce are Europa nevoie de propriul parchet si cum vor beneficia cetatenii ei de pe urma acestuia?
Un organism al Uniunii Europene va investiga, pune sub acuzare si aduce in fata instantei infractiuni pentru prima data. Nu exista precedent pentru asta. Doar Parchetul European poate ancheta fraude comise impotriva bugetului UE dupa 1 iunie in cele 22 de state membre participante.
Infiintarea Parchetului European are numeroase implicatii ample. De exemplu, nu am nicio indoiala ca va declansa armonizari suplimentare in domeniul dreptului penal care este la baza suveranitatii nationale.
Din perspectiva cetateanului Parchetul European este un raspuns concret fata de o veche nemultumire: prin deschiderea granitelor am permis nu doar oamenilor si companiilor sa prospere ci am permis de asemenea din pacate si organizatiilor infractionale sa isi dezvolte operatiunile si sa creasca.
Parchetul European este prima ajustare de care avem nevoie in aceasta privinta. Vrem sa facem Parchetul European un centru de excelenta in ceea ce priveste confiscarea bunurilor obtinute ilicit. Sunt convinsa ca Parchetul European va schimba paradigma in ceea ce priveste fraudele transfrontaliere cu TVA.
In afara de contributia sa la cresterea sentimentului general de siguranta, Parchetul European este primul instrument cu adevarat ascutit menit sa apere domnia legii in UE. Prin aplicarea principiului foarte simplu de egalitate in fata legii, Parchetul European va juca un rol crucial in consolidarea increderii cetatenilor europeni in Uniune.
Pana in 2018 ati fost procurorul-sef al DNA. Cum intentionati sa luptati impotriva coruptiei, darii de mita si spalarii de bani in statele membre UE?
In primul rand trebuie sa fie bine inteles ca competenta Parchetului European este limitata la coruptie, mita si spalare de bani in statele membre participante doar cand afecteaza interesele financiare ale Uniunii Europene!
In plus, avem o structura complexa si trebuie sa functionam ca un singur birou in 22 sisteme juridice diferite, in concordanta cu 22 de coduri penale diferite si proceduri penale diferite. Altfel spus, avem provocari uriase in fata noastra.
Experienta mea ca procuror poate fi rezumata la cateva principii simple: munceste din greu, nu renunta niciodata si respecta mereu legea. Doar lucrand cu profesionisti, fiind consecvent si respectand tot timpul legea poti castiga si pastra increderea cetatenilor. Voi urma aceste principii in rolul meu de procuror-sef european.
Partea buna este ca de fapt nu esti niciodata singur. La Parchetul European, la fel ca la DNA, am o echipa de procurori motivati si curajosi.
Cel putin o parte din populatie doreste mai mult izolationism si mai multa autonomie nationala. Ce le spuneti acelor persoane care sustin ca anchetele penale sunt un element de baza al autonomiei nationale?
Da, ele tin de asta. Dar trebuie sa evoluam daca dorim sa fim credibili si eficienti. Cititi rapoartele de la Europol, vorbiti cu practicantii despre dificultatile practice pe care le intampina in combaterea infractionalitatii transfrontaliere in general si a infractionalitatii economice si financiare in special.
Ce sens are sa pastram aceste puteri la nivel national cand organizatiile infractionale au ajuns la venituri comparabile cu cele mai mari corporatii globale? Adevarul este ca suntem cu mult in spatele curbei. Acum putem incerca fie sa le ajungem din urma sau sa continuam sa ne prefacem ca nu exista o problema.
Ungaria, Polonia, Danemarca, Suedia, si Irlanda formeaza un grup de tari care refuza sa coopereze cu Parchetul European. Este acesta de fapt un „tigru fara colti”?
Acest lucru nu este exact. Aceste state membre nu s-au alaturat cooperarii consolidate care a infiintat Parchetul European, asa ca nu fac parte din acesta. Asta nu inseamna ca ele refuza sa coopereze cu Parchetul European.
Vom lucra foarte indeaproape cu parchetele nationale ale tarilor respective. Suntem in legatura cu toate si, de exemplu, am incheiat deja un acord cu biroul Procurorului General din Ungaria.
Putem investiga cetateni si companii din acele tari daca au comis infractiuni intr-un stat membru care participa la cooperarea consolidata a Parchetului European. Puterea reala a Parchetului European trebuie masurata cu actiunea sa in statele membre participante.
Sunt sigura ca veti vedea in curand ca suntem orice altceva decat un „tigru fara colti”.
Ati subliniat in discursul dv. inaugural ca fraudele cu fonduri publice sunt „o amenintare serioasa la adresa democratiei”. Unde exact credeti ca este pericolul si credeti ca este subestimat?
Infractiunile financiare sunt subraportate, subestimate, adesea chiar tolerate, in beneficiul retelelor infractionale organizate care aspira sa submineze si inlocuiasca autoritatile legitime. In anumite circumstante aceste organizatii nu se dau inapoi din a folosi violenta extrema.
Nu este o coincidenta ca atunci cand am depus juramantul in fata Curtii Europene de Justitie am invitat reprezentanti ai familiilor lui Daphne Caruana Galizia, Jan Kuciak si Martina Kusnirova.
Ceea ce acesti jurnalisti descopereau era aspiratia infractorilor de a captura statul. Odata capturat statul, institutiile sale nu mai functioneaza pentru binele comun si democratia este subminata. Aceasta amenintare este foarte reala si foarte comuna. Cred ca este subestimata fiindca in majoritatea cazurilor nu este violenta in mod evident. Dar si deoarece, cultural, ne-am obisnuit sa fim mai toleranti cu coruptia.
Inainte de a ne incepe operatiunile am efectuat un sondaj in randul statelor membre participante despre numarul de investigatii din sfera noastra de competenta pe care le-au efectuat in ultimii 4 ani. In unele tari sunt sute, chiar mii. In altele, aproape niciuna.
Asta ma face sa ma intreb cu privire la prioritatea acordata acestei lupte. Fiindca stiu ca nu exista tari curate.
