Aceste propuneri reprezinta alternative la programul initial Mars Sample Return, conceput de NASA si Agentia Spatiala Europeana (ESA). NASA va alege intre noile strategii propuse, care au scopul de a reduce complexitatea, costurile si durata misiunii, pana in a doua jumatate a anului 2026, a declarat administratorul NASA, Bill Nelson, intr-o conferinta de presa.
Roverul Perseverance colecteaza roci de pe Marte din 2021
Roverul Perseverance al NASA colecteaza roci si praf de pe Marte inca de cand a aterizat in februarie 2021. Oamenii de stiinta cred ca aceste probe, colectate din craterul Jezero — locul unui fost lac si al unei delte antice — ar putea fi una dintre putinele modalitati de a determina daca viata a existat vreodata pe planeta rosie.
Insa readucerea probelor pe Pamant, o realizare care ar putea raspunde uneia dintre cele mai mari intrebari ale omenirii despre existenta vietii in afara Terrei, este un proces complex.
Atat arhitectura initiala, cat si cele noi includ utilizarea mai multor nave spatiale pentru a ateriza pe Marte si a transporta probele inapoi pe Pamant.
In aprilie, NASA a cerut centrelor sale si partenerilor din industrie sa propuna planuri noi pentru returnarea probelor intr-un mod mai simplificat si mai rentabil. Echipa de Revizuire Strategica a analizat 11 studii si a facut recomandari, care au fost ulterior rafinate de conducerea NASA.
„Exploram doua noi optiuni de aterizare”, a spus dr. Nicky Fox, administrator asociat al Directiei pentru Misiuni Stiintifice a NASA.
„Una presupune utilizarea tehnologiei folosite anterior pentru aterizarea roverelor Perseverance si Curiosity. Cealalta se bazeaza pe optiuni din industrie.”
Prima optiune implica utilizarea metodei „macara cereasca” (sky crane), folosita pentru aterizarea celor doua rovere care exploreaza in prezent Marte.
A doua optiune presupune utilizarea unor capabilitati comerciale si a unor parteneri care sa livreze pe Marte un vehicul de aterizare „de mare capacitate”, precum cele dezvoltate de companii precum SpaceX si Blue Origin.
Marte a reprezentat dintotdeauna o provocare pentru navele de aterizare, datorita atmosferei sale subtiri. Aceasta este suficient de densa pentru a arde o nava spatiala fara un scut termic, dar prea subtire pentru a incetini aterizarea doar cu ajutorul parasutelor.
Aducerea probelor pe Pamant: 2035
„Mars Sample Return este prima misiune a omenirii de a aduce pe Pamant probe stiintifice de pe o planeta locuibila”, a spus Fox.
„Dorim sa le aducem inapoi cat mai repede pentru a le studia in laboratoare de ultima generatie”, a adaugat aceasta. „Probele vor permite oamenilor de stiinta sa inteleaga istoria geologica a planetei, evolutia climei pe acest corp ceresc arid si sistemul solar timpuriu.”
NASA va testa viabilitatea ambelor optiuni si va aborda provocarile ingineresti ale fiecarui plan in urmatorul an la Laboratorul de Propulsie Jet din Pasadena, California.
Noile strategii ar putea permite aducerea probelor pe Pamant inca din 2035, cel tarziu in 2039, cu un cost estimat intre 5,5 si 7,7 miliarde de dolari — mult mai putin decat suma initiala de 11 miliarde, a spus Nelson.