Reuniunea a fost convocată pe fondul unei serii de incidente produse pe flancul estic al NATO, inclusiv pătrunderi ale unor drone și rachete în spațiul aerian al statelor membre.
„Aliații și-au exprimat deplina solidaritate și susținerea față de aliații afectați”, a transmis NATO într-un comunicat oficial publicat după reuniune.
Statele membre au atribuit Moscovei responsabilitatea pentru încălcările spațiului aerian și au avertizat asupra riscurilor generate de asemenea incidente.
„Aliații au reiterat faptul că Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru încălcările spațiului aerian, care sunt periculoase și inacceptabile și demonstrează toleranța în creștere a Rusiei la risc”, se arată în comunicatul NATO.
Consiliul Nord-Atlantic a salutat reacțiile autorităților naționale și ale structurilor NATO și a subliniat că statele membre rămân unite în apărarea teritoriului Alianței.
„Aliații NATO au precizat clar că sunt uniți și hotărâți în apărarea teritoriului aliat. Ei au salutat acțiunile rapide ale NATO și ale autorităților naționale pentru a răspunde decisiv evenimentelor”, precizează Alianța.
NATO anunță că își consolidează apărarea integrată antiaeriană și antirachetă și că statele membre au luat măsuri suplimentare pentru protejarea flancului estic.
„NATO continuă să-și consolideze apărarea integrată antiaeriană și antirachetă în întreaga Alianță, iar aliații au subliniat acțiunile pe care le-au întreprins pentru a consolida apărarea pe flancul estic, de la Marea Baltică până la Marea Neagră. NATO este pregătită să descurajeze și să se apere împotriva oricărei agresiuni”, se arată în comunicat.
Alianța a lansat încă din septembrie 2025 misiunea Eastern Sentry, după o serie fără precedent de încălcări ale spațiului aerian al statelor membre de către drone rusești, potrivit raportului anual al secretarului general al NATO.
Reacția NATO intervine în contextul în care oficiali militari și evaluări de intelligence occidentale au avertizat asupra riscului ca Moscova să încerce să identifice vulnerabilitățile sistemului defensiv al Alianței sau să testeze capacitatea statelor membre de a reacționa colectiv.
Generalul Carsten Breuer, cel mai înalt responsabil militar german, a declarat că Rusia utilizează inclusiv drone și alte operațiuni hibride pentru a testa sistematic apărarea NATO și a identifica punctele vulnerabile.
Separat, evaluări ale serviciilor americane de informații citate în presa occidentală au avertizat asupra posibilității ca Moscova să încerce, la un moment dat, să testeze determinarea NATO printr-o acțiune militară limitată împotriva unui stat membru.
La 30 iulie, spațiul aerian polonez a fost încălcat în timpul unui atac masiv lansat de Rusia asupra vestului Ucrainei. Un proiectil s-a prăbușit într-un câmp în apropierea localității Tarnawa-Kolonia, în regiunea Lublin.
Premierul Donald Tusk a declarat că toate indiciile arătau că obiectul era o rachetă de croazieră rusească Kh-101. Incidentul nu a provocat victime, iar Tusk a precizat că nu existau motive pentru a considera că Polonia fusese ținta atacului.
Incidentul a reprezentat însă o nouă pătrundere a unei arme rusești în spațiul aerian al unui stat NATO, în timpul atacurilor Moscovei asupra Ucrainei.
România s-a confruntat, la rândul său, cu repetate încălcări ale spațiului aerian în timpul atacurilor rusești asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre.
La 27 iulie, Ministerul român de Externe a anunțat expulzarea unui diplomat al Ambasadei Federației Ruse, după mai multe încălcări ale spațiului aerian național. Ambasadorul rus la București a fost informat oficial asupra deciziei.
Măsura a fost luată după ce piloții români de F-16 doborâseră trei drone în interval de trei zile, în contextul intensificării atacurilor Rusiei asupra Ucrainei. Moscova a respins acuzațiile Bucureștiului și a anunțat că va răspunde măsurii diplomatice.
Incidentele au urmat altor pătrunderi ale dronelor pe teritoriul României. În aprilie, fragmente provenite de la două drone au fost descoperite în Galați și Tulcea după un atac rusesc asupra Ucrainei, fiind înregistrate și pagube materiale.
Marți, 11 august, scafandrii militari români au distrus controlat și două drone de tip Gerbera care pluteau în apropierea proiectului offshore Neptun Deep din Marea Neagră. Originea acestora nu fusese stabilită, iar autoritățile ucrainene au transmis că dronele nu aparțineau Ucrainei.
În comunicatul adoptat miercuri, aliații au reafirmat totodată sprijinul pentru Ucraina și au precizat că incidentele atribuite Rusiei nu vor determina NATO să își reducă susținerea pentru Kiev.
„Aliații au reafirmat sprijinul deplin pentru Ucraina în apărarea libertății, suveranității și integrității sale teritoriale și în urmărirea păcii”, transmite NATO.
Statele membre au subliniat că „nu vor fi descurajate de aceste și de alte acte iresponsabile ale Rusiei” din angajamentul pe termen lung față de Ucraina, precizând că securitatea acesteia „contribuie la propria noastră securitate”.