Cotidianul german Bild relatează că Alianța dispune de concepte detaliate pentru blocarea unei eventuale ofensive ruse și pentru perturbarea liniilor de aprovizionare ale Moscovei. Informațiile trebuie însă privite în contextul planificării defensive a NATO și nu ca dovadă că Alianța ar fi decis declanșarea unor atacuri împotriva Rusiei.
Potrivit Bild, planificarea militară urmărește mai multe etape în cazul unei agresiuni ruse în regiunea baltică. Prima ar viza contracararea rachetelor, dronelor și sistemelor de apărare antiaeriană ruse, în timp ce trupele NATO ar încerca să împiedice înaintarea forțelor Moscovei.
Enclava Kaliningrad, situată între Polonia și Lituania și puternic militarizată de Rusia, ar avea o importanță deosebită într-un asemenea scenariu.
Un element central îl reprezintă utilizarea sistemelor fără echipaj. NATO testează deja tehnologii de acest tip pe flancul estic, iar în luna mai publicația Defense News relata despre conceptul unei „zone autonome”, în care dronele, senzorii și alte sisteme fără echipaj ar putea detecta și angaja forțele care ar încerca să pătrundă pe teritoriul Alianței.
Alianța a confirmat oficial dezvoltarea unor asemenea capabilități. Allied Command Transformation a anunțat în iulie că proiectul Task Force X-Baltic a trecut de la etapa de experimentare la cea de implementare a unor capabilități fără echipaj în regiunea baltică.
Conceptul urmărește folosirea unei rețele integrate de drone, senzori și sisteme de comunicații pentru supravegherea permanentă a zonei de frontieră și pentru reacția rapidă la o eventuală ofensivă. Ideea este inspirată în mare măsură din experiența războiului din Ucraina, unde dronele au devenit esențiale pentru recunoaștere, identificarea țintelor și lovituri.
NATO precizează însă că utilizarea tehnologiilor autonome nu înseamnă eliminarea controlului uman asupra deciziilor letale. Alianța vorbește despre sisteme fără echipaj aflate sub control uman și despre integrarea lor în arhitectura de apărare.
Planurile sunt dezvoltate pe fondul creșterii tensiunilor pe flancul estic. În ultimele luni, mai multe drone au pătruns în spațiul aerian al unor state NATO, iar avioanele Alianței au fost mobilizate pentru interceptarea lor. La 14 august, un avion de luptă italian aflat sub comanda NATO a doborât o dronă care intrase în spațiul aerian al Letoniei. Originea aparatului nu a fost stabilită imediat.
Articolul Bild susține că, într-un conflict de amploare, planificarea NATO ar putea include și operațiuni împotriva infrastructurii militare și logistice ruse aflate dincolo de zona imediată a frontului. Ar fi vizate, potrivit publicației germane, obiective precum aerodromuri, depozite, căi ferate, poduri și instalații militare.
Aceste informații trebuie diferențiate de o decizie politică de a ataca Rusia. NATO afirmă oficial că măsurile sale pe flancul estic sunt defensive și că Alianța își adaptează planurile în funcție de evoluția mediului de securitate.
Într-un asemenea scenariu, obiectivul militar ar fi împiedicarea Rusiei să își proiecteze forța asupra teritoriului NATO și întreruperea capacității sale de a alimenta o ofensivă. În același timp, existența unor astfel de planuri de contingență nu înseamnă că un război NATO-Rusia este iminent.
Dezvoltarea capabilităților autonome și a apărării antidrone are loc deja în timp de pace. În august, NATO a desfășurat în Letonia exercițiul Baltic Trust, destinat testării tehnologiilor de detectare și contracarare a dronelor și îmbunătățirii coordonării între forțele aliate.