Nelu Iordache, eliberat azi de la Rahova. Curtea de Apel i-a redus pedeapsa la jumătate

Curtea de Apel Bucureşti a redus vineri pedeapsa omului de afaceri Nelu Iordache de la 11 ani şi 9 luni la 5 ani şi 10 luni de închisoare cu executare, după ce a constatat că răspunderea penală s-a prescris pentru două dintre infracţiunile pentru care fusese condamnat în dosarul privind autostrada Arad-Nădlac. Decizia, pronunţată joi în calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare, este definitivă.

Instanţa a admis în principiu contestaţia în anulare formulată de Nelu Iordache şi a procedat la descompunerea pedepsei iniţiale de 11 ani şi 9 luni în pedepsele componente, după cum urmează, potrivit soluţiei pe scurt a instanţei:

• 6 ani şi 9 luni închisoare pentru infracţiunea împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, prin deturnare de fonduri comunitare,
• 6 ani şi 6 luni închisoare pentru delapidare,
• 4 ani şi 6 luni închisoare pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată,
• 2 ani închisoare pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave,
• 2 ani închisoare, pedeapsă aplicată prin sentinţa penală nr. 523/9.XI.2018.

După declarațiile lui Trump, Herzog afirmă că „Israel este un stat suveran” și că încă nu a fost luată nicio decizie privind grațierea premierului Netanyahu

Rusia anunță că a blocat WhatsApp în cadrul unei represiuni mai ample împotriva rețelelor sociale

În baza Codului de procedură penală, Curtea a dispus încetarea procesului penal faţă de Nelu Iordache pentru infracţiunile de deturnare de fonduri europene şi delapidare, ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, înlăturând executarea acestor pedepse, inclusiv a celor complementare şi accesorii.

Pentru infracţiunile rămase neprescrise, instanţa a contopit pedepsele şi a stabilit pedeapsa rezultantă la 5 ani şi 10 luni în regim de detenţie, compusă din pedeapsa cea mai grea, de 4 ani şi 6 luni, la care s-a adăugat un spor obligatoriu de 1 an şi 4 luni.

Contextul condamnării definitive din 2021

Nelu Iordache fusese condamnat definitiv în septembrie 2021 de Curtea de Apel Bucureşti la 11 ani şi 9 luni de închisoare cu executare pentru mai multe infracţiuni legate de fraude cu fonduri europene alocate pentru construcţia autostrăzii Nădlac-Arad.
Potrivit deciziei de atunci, el primise:

• 6 ani şi 9 luni pentru infracţiuni împotriva intereselor financiare ale UE,
• 6 ani şi 6 luni pentru delapidare cu consecinţe deosebit de grave,
• 4 ani şi 6 luni pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată,
• 2 ani pentru înşelăciune.

Pedepsele au fost contopite în 11 ani şi 9 luni închisoare, din care urma să fie scăzută perioada reţinerii, arestării preventive şi arestului la domiciliu dintre 1 decembrie 2012 şi 25 august 2014.

Această condamnare a fost mai mare decât cea pronunţată în decembrie 2017 de Tribunalul Bucureşti, care stabilise o pedeapsă de 6 ani şi 9 luni.

Pe latură civilă, Curtea a lăsat nesoluţionată acţiunea BCR, dar l-a obligat pe Nelu Iordache să plătească firmei Monteadriano Engenharia E Construcao SA suma de 5.512.611 lei daune materiale. De asemenea, a dispus confiscarea sumei de 14.126.070 lei şi menţinerea sechestrului pe mai multe bunuri mobile şi imobile.

Acuzaţiile DNA în dosarul autostrăzii

Nelu Iordache a fost trimis în judecată de DNA în aprilie 2013, fiind acuzat că a schimbat ilegal destinaţia a peste 31,5 milioane lei din avansul primit de la CNADNR pentru construcţia primului tronson al autostrăzii Nădlac-Arad, de circa 22,3 kilometri, proiect finanţat în proporţie de 85% din fonduri europene de coeziune.

Romstrade SRL, compania controlată de Iordache, era lider al asocierii cu Monteadriano şi Donrep Construct. Potrivit procurorilor, suma primită de la CNADNR a fost folosită pentru achitarea unor datorii ale firmelor din grupul controlat de Iordache şi în scop personal, prin retrageri de numerar şi operaţiuni fictive.

DNA a arătat că peste 9,7 milioane lei au fost direcţionaţi către companii în care Iordache avea interese, inclusiv o firmă de transport aerian, pe baza unor facturi falsificate pentru a părea că plăţile erau legate de lucrările la autostradă.

De asemenea, aproape 9,9 milioane lei au fost retraşi în numerar pentru presupusa achiziţie de terenuri, în baza unor antecontracte fictive. Iordache a semnat şapte astfel de contracte, iar pentru alte 20 de operaţiuni i-ar fi determinat pe angajaţi să falsifice documente justificative.

Procurorii au reţinut şi operaţiuni de spălare a banilor în valoare de 25 milioane lei, banii fiind rulaţi prin firme intermediare şi apoi returnaţi în contul Romstrade cu menţiunea „plată eronată” sau „plată nedatorată”.

„Consecinţa directă a schimbării destinaţiei fondurilor din avansul pentru autostradă a fost nerealizarea proiectului şi suspendarea plăţilor de către Comisia Europeană”, au arătat procurorii.

Frauda asupra BCR şi asocierea cu Monteadriano şi Donrep

DNA a mai susţinut că, înainte de adjudecarea contractului, Nelu Iordache i-a indus în eroare pe partenerii de asociere cu privire la finanţarea proiectului, ascunzând existenţa unui contract de credit cu BCR şi cesionarea veniturilor asocierii fără acordul acestora.
Pentru a obţine creditarea, el ar fi folosit documente false pentru a demonstra că are mandatul AGA să semneze contractul cu banca.

Ulterior, potrivit DNA, BCR a fost fraudată prin prezentarea unor facturi şi centralizatoare fictive, contracte de vânzare-cumpărare cu semnături false şi hotărâri AGA falsificate.

În perioada iunie 2011 – noiembrie 2012, Nelu Iordache şi-ar fi însuşit nelegal circa 80 milioane lei, pe baza a 136 de dispoziţii de plată care indicau retrageri de numerar pentru achiziţii de terenuri. O parte din aceşti bani, respectiv 9,9 milioane lei, proveneau din avansul pentru autostrada Nădlac-Arad.