Netanyahu pierde sprijin pe plan extern. Semnalele venite din Europa și Statele Unite

Adaugă ca sursă preferată pe Google

În timpul vizitei sale rapide la New York, Netanyahu nu s-a întâlnit cu aliatul său mai vechi, Donald Trump, care îl găzduia pe președintele chinez Xi Jinping. Premierul israelian nu s-a întâlnit nici cu secretarul de stat Marco Rubio și nici cu alți reprezentanți ai administrației americane.

SURSE Probe grele contra lui Simion în dosarul Fănel Bogoș. Simion, azi: ”Urmează să fiu arestat”

Premiul Nobel pentru Literatură 2026 a fost câștigat de Anne Carson. Cine este scriitoarea canadiană premiată

Franța a permis avionului liderului israelian să traverseze spațiul său aerian în drum spre Statele Unite, în pofida mandatului de arestare emis de Curtea Penală Internațională de la Haga pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității.

Cu două zile înainte, însă, președintele francez Emmanuel Macron condamnase, în discursul său de la ONU, ceea ce a numit „un spectacol care ne face de rușine pe toți”, referindu-se la situația din Gaza. Liderul francez a criticat și accelerarea procesului de anexare din Cisiordania ocupată, poziție exprimată și de alți lideri internaționali.

„Israelul este probabil mai izolat astăzi decât a fost vreodată de la crearea sa ca stat, în urmă cu aproape 80 de ani”, a avertizat jurnalistul Yaakov Katz, specialist în geopolitică la Jewish People Policy Institute din Ierusalim.

Michael Milshtein, cercetător la Moshe Dayan Center din Tel Aviv, a prezentat o explicație diferită de cea invocată de guvernul israelian. „Guvernul poate să ne spună că este vorba despre antisemitism, dar realitatea este că lumea vede teroarea provocată de coloniști în Cisiordania și devastarea din Gaza”, a declarat acesta.

Relațiile Israelului cu statele arabe se află sub presiune

Perioada în care normalizarea relațiilor dintre Israel și vecinii săi arabi era prezentată drept un succes diplomatic pare tot mai îndepărtată. În 2021, Netanyahu a semnat Acordurile Abraham cu Emiratele Arabe Unite, în timp ce Arabia Saudită analiza posibilitatea unei apropieri de acest cadru diplomatic.

Cu aproximativ o lună înaintea alegerilor israeliene din 27 octombrie, scrutin important pentru viitorul politic al lui Netanyahu, premierul a efectuat recent o vizită de urgență la Abu Dhabi. Demersul nu a produs însă o reacție publică menită să înlăture controversele existente.

Autoritățile emirateze nu au dezmințit informațiile publicate la 8 septembrie de Haaretz, potrivit cărora Netanyahu ar fi ignorat informații transmise de președintele Emiratelor Arabe Unite, Mohamed bin Zayed, privind posibilitatea iminentă a unui atac al Hamas, cu puțin timp înainte de atacurile din 7 octombrie. Afirmația provine din relatările presei și rămâne atribuită sursei care a publicat-o.

Emiratele Arabe Unite încearcă să își păstreze relația cu Israelul, în timp ce criticile unor comentatori apropiați mediului politic emiratez la adresa lui Netanyahu au devenit tot mai dure. Abdulkhaleq Abdulla, analist prezentat drept una dintre vocile neoficiale apropiate puterii din Emirate, a publicat pe X, la 16 septembrie, un mesaj extrem de critic.

„Armata israeliană este cea mai imorală armată din lume, iar Israelul se află printre cele cinci țări cele mai detestate din lume”, a scris acesta. El l-a descris pe premierul israelian drept „un ucigaș de copii din Gaza” și a susținut că perioada sa la conducerea țării s-ar apropia de final. Aceste formulări îi aparțin analistului și reprezintă poziția exprimată de acesta.

La o zi după vizită, Wall Street Journal a publicat noi informații despre un alt avertisment referitor la atacurile din 7 octombrie, despre care publicația afirmă că ar fi fost ignorat de Netanyahu. Avertismentul, relatat și anterior, ar fi provenit de la fostul șef al serviciilor egiptene de informații, Abbas Kamel. Camille Lons, specialistă în Orientul Mijlociu la European Council on Foreign Relations, consideră că izolarea trebuie analizată mai ales prin prisma situației personale a premierului israelian.

„În loc să vorbim despre izolarea diplomatică a Israelului, ar trebui să vorbim despre izolarea diplomatică a lui Netanyahu. Nicio țară arabă nu vrea să fie asociată cu politica pe care o promovează în regiune și toate ar avea de câștigat de pe urma unei schimbări a premierului”, a declarat Lons.

Amenințarea sancțiunilor provoacă îngrijorare în Israel

Criticile față de politicile guvernului Netanyahu nu mai sunt limitate la Orientul Mijlociu. În mai multe state occidentale au fost discutate sau pregătite măsuri care ar putea afecta economic Israelul.

Nahum Barnea, editorialist al publicației Yediot Aharonoth, a avertizat la 27 septembrie că mai multe state din Europa Occidentală care s-au numărat mult timp printre partenerii apropiați ai Israelului au început să ia în calcul măsuri cu potențial economic semnificativ.

„Mai multe țări din Europa Occidentală, în primul rând Marea Britanie, Franța, Țările de Jos și Norvegia, care odinioară se aflau printre cei mai apropiați prieteni ai Israelului, au început să introducă măsuri în parlamentele lor și să adopte decizii guvernamentale care vor conduce inevitabil la sancțiuni dureroase”, a scris Barnea.

Acesta a susținut că guvernele occidentale ar putea păstra aceste măsuri drept instrument de presiune până la alegerile israeliene din 27 octombrie. Cu o zi înainte, procurorul general Gali Baharav-Miara a cerut autorităților să amâne până după alegeri procedura de licitație pentru dezvoltarea așezărilor în zona cunoscută drept E1 din Cisiordania.

Ministrul israelian de finanțe Bezalel Smotrich a afirmat anterior că proiectul ar urma să „îngroape ideea unui stat palestinian”. Proiectul E1 a determinat Regatul Unit, Franța și alte zece state să anunțe, la 8 septembrie, sancțiuni privind bunurile produse în așezările israeliene.

Activistul israelian Daniel Seidemann a descris reacția instituțiilor din Israel după anunțarea măsurilor. „În câteva ore, Asociația Băncilor din Israel, Banca Israelului, Ministerul de Externe și Ministerul Afacerilor Strategice au organizat consultări urgente. Declarațiile britanice și franceze privind E1 au fost auzite foarte clar la Ierusalim. Sunt îngrijorați. Foarte îngrijorați”, a afirmat Seidemann.

Băncile israeliene urmăresc atent deciziile de la Londra

Instituțiile bancare israeliene monitorizează cu atenție schimbările juridice discutate în Regatul Unit, unde guvernul laburist urmărește o abordare mai strictă privind activitatea economică asociată așezărilor din Cisiordania.

O eventuală modificare a cadrului juridic ar putea permite, în anumite condiții și în cazul existenței voinței politice necesare, impunerea unor sancțiuni împotriva băncilor israeliene implicate în finanțarea unor companii care operează în aceste zone.

Într-un asemenea scenariu, instituțiile financiare afectate ar putea întâmpina dificultăți în relațiile cu băncile corespondente din Londra, unul dintre principalele centre financiare ale lumii. Accesul la lira sterlină și la Bursa de Valori din Londra pentru anumite portofolii de investiții ar putea fi, de asemenea, afectat.

„Aceasta este amenințarea credibilă pe care premierul britanic Andy Burnham a pus-o pe masă, la fel ca membrii Congresului Statelor Unite și mai mulți reprezentanți ai Uniunii Europene. În această etapă nici măcar nu este necesar ca legile să fie adoptate efectiv”, a declarat Seidemann. Măsurile franceze sunt mai limitate din cauza cadrului juridic al Uniunii Europene și vizează comerțul cu bunuri provenite din așezările israeliene, nu și serviciile.

Totuși, acțiunile Parisului și ale aliaților săi au sporit presiunea asupra președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Potrivit Le Monde, aceasta blocase din vară o propunere privind sancțiuni similare pentru bunurile provenite din așezări, care ar fi urmat să fie aplicate la nivelul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene.

Schimbările din politica americană sunt urmărite cu atenție

În timp ce mișcările politice de stânga din mai multe state occidentale își reevaluează pozițiile față de Israel, schimbările din interiorul Partidului Democrat american sunt urmărite cu o atenție deosebită de autoritățile israeliene.

Alegerea lui Zohran Mamdani în noiembrie 2025 în funcția de primar al New Yorkului a fost interpretată drept unul dintre semnele acestei transformări. Reprezentant al aripii de stânga a partidului, Mamdani a denunțat ceea ce a numit „genocidul din Gaza”, afirmând în același timp că va combate creșterea antisemitismului.

Schimbarea se manifestă și în alte zone ale Partidului Democrat. La 23 septembrie, 19 senatori democrați conduși de Christopher Coons au prezentat un proiect legislativ referitor la implicarea companiilor israeliene în dezvoltarea zonei E1. Propunerea ar introduce sancțiuni obligatorii împotriva companiilor israeliene implicate în proiect, inclusiv împotriva unor instituții financiare.

În actuala configurație politică, proiectul nu dispune de majoritatea necesară pentru adoptare. Totuși, un israelian familiarizat cu activitatea Congresului american a explicat pentru Le Monde ce efect politic ar putea avea o creștere a numărului de susținători.

„Dacă 40 de parlamentari îl susțin, acest lucru ar putea influența pozițiile candidaților partidului la alegerile prezidențiale, iar proiectul s-ar putea transforma într-un ordin executiv peste trei ani”, a afirmat acesta, vorbind despre ceea ce a numit „o schimbare tectonică” în relația dintre Washington și Israel.

Ajutorul militar american intră tot mai mult în dezbatere

Israelul urmărește cu îngrijorare acumularea nemulțumirilor în rândul unor parlamentari democrați și republicani, după trei ani marcați de conflicte regionale în care Statele Unite au fost implicate în diferite forme.

Conflictul prelungit cu Iranul a exercitat presiuni asupra prețurilor carburanților înaintea alegerilor americane de la 3 noiembrie, ceea ce a amplificat dezbaterile politice de la Washington.

În acest context, guvernul Netanyahu a început să se pregătească pentru posibilitatea unei reevaluări a ajutorului militar american, care depășește 3,5 miliarde de dolari anual. Autoritățile israeliene insistă tot mai mult asupra necesității ca industria militară națională să devină mai autonomă.

Ofer Shelah, fost parlamentar israelian de centru și în prezent analist la Institute for National Security Studies din Tel Aviv, consideră că o asemenea schimbare ar avea în primul rând o semnificație politică.

„Statele Unite își vor încheia ajutorul, este inevitabil, dar acest lucru nu ne va diminua capacitățile. Problema este simbolică, într-un moment în care democrații încep să considere Israelul un stat paria”, a afirmat Shelah.

Michael Milshtein avertizează, la rândul său, asupra consecințelor pe termen lung ale izolării internaționale, folosind termenul „tsunami” pentru a descrie presiunile care s-ar putea îndrepta către Israel.

În opinia sa, numeroși israelieni nu acordă suficientă atenție acestei schimbări, deoarece percepțiile interne continuă să fie profund marcate de atacurile din 7 octombrie. „În Israel, totul este văzut prin prisma zilei de 7 octombrie. Se apropie o catastrofă, dar oamenii trăiesc într-o bulă”, a declarat Milshtein.