„Da. Cum am spus, am plecat hotărât să mă întorc și, într-adevăr, mi s-a propus să iau și cetățenia franceză, dar am zis că nu. Nu, am spus, chiar nu. Am avut discuția asta și am spus: «Nu, nu ar fi onest»”, a afirmat Nicușor Dan.
Președintele a subliniat că decizia sa nu diminuează respectul pentru Franța și recunoștința pentru pregătirea de care a beneficiat acolo.
„Cu toate că, evident, respect foarte mult și poporul, și cultura franceză și, în plus, sunt recunoscător că am avut anii ăștia de formare pe banii statului francez”, a spus șeful statului.
Nicușor Dan a explicat că anii petrecuți în Franța au avut un rol important în formarea sa profesională, dar că revenirea în România a fost intenția sa încă de la început.
„Mie mi s-a părut interesant ce am învățat acolo pentru profesia mea. Am plecat ca să mă întorc”, a declarat președintele.
Întrebat ce îi lipsea cel mai mult după plecarea din țară, acesta a vorbit despre legătura dintre identitate, limba maternă și experiențele transmise de la o generație la alta.
„Noi, fiecare dintre noi, suntem, bineînțeles, indivizi. Am citit niște cărți, am discutat, am avut un cerc de prieteni, dar în construcția noastră este limba pe care o vorbim și sunt multe generații succesive de experiențe care ne fac să vedem lumea într-un anumit fel”, a explicat Nicușor Dan.
La întrebarea dacă s-a simțit străin în Franța, șeful statului a răspuns: „M-am simțit străin”. El a confirmat că acest sentiment a existat chiar dacă fusese bine primit.
Președintele a relatat și o discuție cu un profesor de care s-a apropiat în timpul studiilor și care s-a implicat ulterior în proiectul Școlii Normale Superioare din București.
„E o persoană foarte caldă și am văzut că s-a creat o relație și inclusiv s-a implicat în proiectul acesta, Școala Normală Superioară din București. Mi-a zis, la un moment dat, s-a uitat așa la mine și a zis: «Tu ești cu noi aici, vorbești cu noi, facem probleme, discutăm, dar tu ești cu mintea în România aia a ta»”, a povestit Nicușor Dan.