Nicușor Dan nu are încă Puterea cu P mare. În câteva luni o poate însă lua

Au trecut aproape 5 luni de când Nicușor Dan a preluat președinția României. O întrebare care trebuie pusă în acest moment este: cât de multă putere are șeful statului? Iar în acest moment se poate spune că are CEVA putere. Președinția este o poziție puternică în statul român, cu multe pârghii, dar și cu multe limitări. Depinde în mare măsură de influența asupra altor instituții și de oamenii numiți în funcții. Iar aici Nicușor Dan nu stă grozav. Este, în acest moment, un președinte puțin influent, probabil mai puțin influent decât toți predecesorii săi.

Spre exemplu, influența lui asupra Guvernului nu este de neglijat, dar este bine limitată sau delimitată. Ilie Bolojan nu este omul peste care să treci cu ușurință și nici care să primească telefoane să execute. Este adevărat, miniștrii USR de la Externe, Apărare, Economie și Mediu au o relație strânsă cu Nicușor Dan. Președintele USR Dominic Fritz a spus clar că va demite ministrul de Externe dacă președintele țării i-o cere, un lucru normal cât timp Nicușor Dan conduce politica externă a României conform Constituției. Suplimentar, amprenta lui Nicușor Dan începe să se simtă și prin propunerile de ambasadori, primele pe care le face.

„Am o singură fetiță, înțelegeți? Care e problema?”. Explicațiile primarului PSD care i-a făcut cadoi fiicei o mașină de 120.000 euro

Oficiul Federal de Statistică: Mai mulți oameni emigrează din SUA în Germania decât invers

Limitele asupra activității guvernului se întâmplă când un președinte nu este fostul lider al celor mai mari partide din coaliția de guvernare, cum s-a întâmplat cu Traian Băsescu, Ion Iliescu, Klaus Iohannis.

Președintele nu prea are însă atât de multă influență în restul guvernului, dincolo de miniștrii USR. Se ține seama de Nicușor Dan la guvern, dar nu el îl conduce și nu are o amprentă puternică acolo.

Dincolo de asta, sunt câteva zone în care Nicușor Dan nu are „oamenii săi”.

Iar aici vorbim despre serviciile secrete și justiție. Oricum am vrea noi să interpretăm democrația și delimitarea clară a puterii instituțiilor, adevărul e că puterea informală stă mult în cele menționate mai sus.

În acest moment SRI este condus de un militar, nemaiavând un șef civil de mult timp, iar SIE este condus de Gabriel Vlase, fost parlamentar PSD intens contestat la finalul anului trecut.

Numirile noilor șefi ai serviciilor vor fi esențiale pentru ca Nicușor Dan să dea direcția pe care o dorește.

Problema lui este că nu va fi ușor să convingă coaliția de guvernare. Informațiile pe surse spun că președintele ar fi venit cu propunerile Marius Lazurcă și Gabriel Zbârcea, care nu ar fi pe placul partidelor din Parlament. Nu este clar însă cât de ferme au fost aceste propuneri sau dacă au fost doar nume aduse în discuție.

O importanță la fel de mare o vor avea numirile de procurori de la șefia Parchetului General, al DIICOT și DNA.

Dacă Nicușor Dan va reuși să impună numele dorite, o bună bucată de putere va înclina spre el. Dacă nu, puterea sa va fi limitată. Problema este că ministerul Justiției, cel care face propunerile, este la PSD. Și nu e clar cum se poate înțelege atât cu PSD cât și cu șeful Guvernului, Ilie Bolojan, pe tema asta.

Dacă Nicușor Dan reușește să-și treacă propunerile la parchete și servicii, greutatea sa în sistemul de putere din România va crește. Va avea mai multă Putere. Cu P mare.