Nicușor Dan trimite înapoi legea care ar fi ușurat finalizarea hidrocentralelor din arii protejate. Ce se întâmplă cu Răstolița, Livezeni-Bumbești și proiectele de pe Olt

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Decizia are o miză directă pentru Hidroelectrica. Compania încearcă să finalizeze mai multe proiecte hidroenergetice vechi – între care Răstolița, Livezeni-Bumbești și amenajarea Cornetu-Avrig – iar propriile documente ale companiei arată că acordurile de mediu, litigiile și regimul terenurilor protejate se numără printre principalele obstacole care întârzie investițiile.

Cererea lui Nicușor Dan nu înseamnă oprirea automată a acestor șantiere. Efectul imediat este însă că noua derogare nu intră deocamdată în vigoare: Parlamentul trebuie să redeschidă procedura legislativă și să decidă dacă păstrează, modifică sau elimină soluțiile contestate de președinte. Constituția permite șefului statului să solicite o singură dată reexaminarea unei legi înainte de promulgare.

Administrația Prezidențială, despre noile fake news: România nu trimite trupe combatante în Ucraina. Cel mult 20 de militari vor lucra în structuri de comandă din Franța și Marea Britanie

Ce urmează la TVR. Noua șefă spunea despre jurnaliștii TVR: ”Idioții propagandei urii și minciunii de la TVR. Voi sunteți (foarte) proști”

Ce ar fi schimbat legea pentru hidrocentrale

Legea trimisă la promulgare permitea Ministerului Mediului, la cererea beneficiarului, să modifice limitele unor arii naturale protejate și să scoată din acestea suprafețele pe care existau proiecte hidroenergetice aprobate prin hotărâri de guvern sau decrete de stat și începute înainte de 29 iunie 2007.

Cu alte cuvinte, pentru anumite hidrocentrale începute înainte de instituirea actualelor regimuri de protecție ar fi apărut o cale legală specială pentru eliminarea unor terenuri din aria protejată și continuarea investiției.

Legea mergea și mai departe în cazul centralelor deja existente. Capacitățile de producție sau transport al energiei electrice amplasate în arii protejate ar fi fost exceptate de la regimul Legii privind evaluarea impactului asupra mediului atunci când erau supuse unor lucrări de mentenanță, retehnologizare sau modernizare.

Tocmai această formulare este criticată de Nicușor Dan. Președintele arată că o simplă mentenanță poate avea un impact redus, dar o „modernizare” sau o „retehnologizare” poate însemna creșterea puterii centralei, modificarea debitelor, lucrări constructive, extinderea rețelelor sau intervenții asupra barajelor și infrastructurii auxiliare. În opinia sa, asemenea proiecte nu ar trebui exceptate în bloc de la verificările de mediu.

Răstolița, unul dintre cele mai clare exemple

Amenajarea hidroenergetică Răstolița, cu o putere proiectată de aproximativ 35 MW, arată cât de importantă este componenta de mediu pentru finalizarea vechilor investiții Hidroelectrica.

În raportarea pentru primul trimestru din 2026, compania arată că proiectul este constrâns de suspendarea în instanță a acordului de mediu. Ca efect, a fost suspendată și hotărârea de guvern privind scoaterea terenurilor din fondul forestier, iar lucrările pot continua numai în zonele care nu presupun defrișări și scoateri din fondul forestier.

Hidroelectrica indica anterior pentru prima etapă a Răstolița o putere instalată de circa 35,2 MW și o producție medie de aproximativ 46 GWh pe an.

Cererea de reexaminare nu modifică situația procesului aflat deja pe rol, dar menține pentru moment proiectul în actualul cadru juridic, fără noul mecanism prin care anumite suprafețe ar putea fi scoase din ariile protejate.

Livezeni-Bumbești: 65 MW și 259 GWh pe an

Și mai important din punct de vedere energetic este proiectul de pe Jiu, Livezeni-Bumbești.

Hidroelectrica a aprobat în această vară actualizarea indicatorilor tehnico-economici pentru investiție. Finalizarea ar însemna punerea în funcțiune a trei capacități – CHE Dumitra, CHE Bumbești și MHC Livezeni – cu o putere instalată cumulată de 65 MW și o producție medie proiectată de aproximativ 259 GWh pe an.

Compania estimează acum valoarea totală a investiției la aproximativ 1,19 miliarde de lei, dintre care circa 403 milioane de lei reprezintă lucrări rămase de executat, potrivit documentului prezentat acționarilor în iulie.

Proiectul este însă prins deja într-un conflict juridic pe componenta de mediu. Hidroelectrica menționa în raportul din primul trimestru litigii cu Bankwatch și Ecolegal, care solicită anularea sau suspendarea acordului de mediu emis în iunie 2025. Compania avertiza că aceste procese și obținerea autorizațiilor de construire pot influența termenul de finalizare.

Hidroelectrica spune explicit că cei 65 MW suplimentari ar contribui la siguranța energetică și la stabilitatea Sistemului Energetic Național.

Cornetu-Avrig, un alt proiect dependent de acordurile de mediu

Un alt proiect pentru care disputa legislativă poate avea relevanță este amenajarea Oltului pe sectorul Cornetu-Avrig, care cuprinde obiectivele Lotrioara, Câineni și Racovița.

Hidroelectrica arăta în mai că investiția se află în reevaluare, iar una dintre problemele majore este imposibilitatea obținerii autorizației de construire și a contractării lucrărilor rămase în lipsa acordului de mediu și a hotărârii de guvern privind exproprierile. Proiectul se suprapune parțial și cu traseul autostrăzii A1.

Documentele energetice ale statului au indicat pentru componentele Câineni și Lotrioara ale amenajării o capacitate suplimentară de ordinul zecilor de MW. Proiectul este, așadar, unul dintre exemplele în care procedurile de mediu și cele privind terenurile influențează direct calendarul în care noua capacitate hidro poate ajunge în sistem.

Cerna-Belareca este într-o situație mai avansată din punct de vedere al avizelor. Hidroelectrica preciza că proiectul are acord de mediu și aviz de gospodărire a apelor emise în 2025, iar compania face demersuri pentru autorizația de construire, racordarea la Sistemul Energetic Național și obținerea terenurilor.

De ce vrea Nicușor Dan o nouă analiză a hidrocentralelor vechi

Președintele nu cere Parlamentului pur și simplu să renunțe la hidrocentrale. Principalul său argument este că o aprobare emisă înainte de 2007 nu demonstrează automat că un proiect mai este astăzi rentabil, necesar și fezabil.

În cererea de reexaminare se arată că legea nu impune verificarea actuală a costului finalizării, a stadiului real al lucrărilor, a cantității de energie care va fi obținută, a alternativelor disponibile sau a raportului dintre beneficiul energetic și efectele asupra naturii.

Nicușor Dan remarcă și faptul că derogarea nu are un termen-limită. Teoretic, ar putea fi invocată și peste mulți ani pentru reactivarea unui obiectiv hidroenergetic aprobat cu decenii în urmă. Președintele cere ca fiecare proiect să fie analizat pe baza datelor tehnice, economice, energetice și de mediu actuale.

Un paradox semnalat de președinte: mai puține garanții pentru o hidrocentrală decât pentru o simplă corectare a hărții unei arii protejate

Cererea de reexaminare atrage atenția asupra unei diferențe importante din lege.

În prezent, chiar și simpla modificare tehnică a limitelor unei arii protejate pentru corectarea unei erori necesită studiu științific, avize de specialitate, inclusiv al Academiei Române, și o hotărâre de guvern.

Pentru scoaterea unei suprafețe dintr-o arie protejată în scopul realizării unei investiții hidroenergetice, noua lege prevedea însă o procedură mult mai rapidă: Ministerul Mediului putea decide în termen de 60 de zile de la solicitarea beneficiarului, fără ca textul să impună aceleași garanții științifice.

Nicușor Dan cere Parlamentului să analizeze introducerea unor studii și avize cel puțin comparabile cu cele cerute în cazul modificărilor pur tehnice ale ariilor protejate.

Ce se întâmplă acum cu hidrocentralele

Pe termen scurt, cererea de reexaminare nu anulează investițiile Hidroelectrica și nici legislația specială deja existentă, inclusiv OUG 175/2022, care reglementează anumite amenajări hidroenergetice aflate în curs de execuție. Chiar președintele subliniază că există în prezent mai multe acte normative și proiecte de lege care încearcă să rezolve problema vechilor investiții hidroenergetice.

Efectul este că Hidroelectrica nu va beneficia, cel puțin deocamdată, de noile derogări prevăzute de legea trimisă înapoi Parlamentului. Proiectele trebuie să continue în condițiile actualului cadru de autorizare și ale hotărârilor instanțelor.

Impactul poate fi important tocmai pentru că Hidroelectrica recunoaște că întârzierile în emiterea acordurilor de mediu și suspendarea sau anularea acestora afectează investiții precum Răstolița, Livezeni-Bumbești și Cornetu-Avrig. Compania avea prevăzut pentru 2026 un buget de 202 milioane de lei pentru continuarea proiectelor hidro majore.

Dacă Parlamentul acceptă argumentele președintelui, finalizarea unor hidrocentrale ar putea presupune proceduri de mediu mai elaborate decât cele prevăzute de legea inițială și evaluări individuale înaintea scoaterii terenurilor din ariile protejate sau a unor lucrări de retehnologizare.

Dacă Parlamentul menține însă legea în forma adoptată și o retrimite la Cotroceni, procedura constituțională continuă, iar după reexaminare termenul pentru promulgare este de cel mult zece zile, sub rezerva eventualelor proceduri constituționale aplicabile.