Piețele financiare și o parte dintre liderii europeni au salutat decizia președintelui SUA, Donald Trump, de a renunța la impunerea unor noi tarife vamale asupra statelor europene, însă alți oficiali și analiști sunt nedumeriți în privința detaliilor și a credibilității acordului invocat de liderul american.
Donald Trump a declarat miercuri, într-un interviu acordat CNBC, că există „conceptul unui acord” cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la scurt timp după ce anunțase pe platforma Truth Social că nu va merge mai departe cu tarifele pe care amenințase că le va impune, începând cu 1 februarie, asupra a opt țări europene.
Piețele au crescut joi pe fondul acestor declarații, însă au persistat întrebări legate de presupusul acord referitor la Groenlanda.
În lipsa unor detalii privind cadrul acordului sau a părților care l-ar fi acceptat, un strateg a declarat pentru CNBC: „Nimeni nu o să-l mai creadă”.
Donald Trump a descris în termeni largi un presupus acord privind Groenlanda, prezentându-l drept „un acord final pe termen lung”, care ar asigura securitatea națională a SUA și accesul la „minerale”.
Poziția strategică a Groenlandei este importantă pentru postura militară în Arctica, iar schimbările climatice fac insula mai accesibilă, sporind interesul pentru resursele sale de pământuri rare și alte minerale critice. Cu toate acestea, Trump nu a precizat dacă Danemarca, responsabilă de apărarea insulei, sau autoritățile din Groenlanda au fost de acord cu vreo înțelegere.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat pentru Fox News că subiectul proprietății Groenlandei nu a fost abordat în discuțiile sale cu Trump, care au vizat securitatea în Arctica, pe fondul intensificării activităților Chinei și Rusiei în regiune.
Ed Price, cercetător senior asociat la Universitatea din New York, a declarat joi pentru CNBC că încheierea unui acord „necesită doi parteneri”, descriind discursul lui Trump de la Davos drept „un monolog, nu un dialog”.
Price a mai spus că acest cadru reprezintă „începutul unui proces, nu finalul”, avertizând că stabilirea unui precedent de negociere asupra unor teritorii disputate ar putea încuraja inițiative similare în alte regiuni. El a adăugat că Trump a avantajat China pe termen lung, semnalând că angajamentele SUA pot varia semnificativ în funcție de stimulentele politice.
Presa de stat chineză a cerut, miercuri, Uniunii Europene să își reevalueze dependența de securitatea asigurată de SUA și să urmărească o „autonomie strategică” mai mare.
În ceea ce privește motivele pentru care Trump a renunțat la retorica dură privind tarifele, Robin Brooks, cercetător senior la Brookings Institution, a declarat că acest lucru „nu are nicio legătură cu Europa”, fiind mai degrabă determinat de îngrijorările legate de recentele creșteri ale randamentelor obligațiunilor la nivel global, pe fondul temerilor privind un nou război comercial.
Brooks a mai afirmat că europenii au o putere limitată de negociere în relația cu Trump.
„Europenii, din toate relatările, au beneficiat gratuit de umbrela de securitate a SUA. Trebuie să cheltuiască mai mult. O vor face”, a spus el, precizând însă că majoritatea țărilor, cu excepția Germaniei, nu dispun de suficient spațiu fiscal. „Multe dintre aceste țări nu au deloc capacitate fiscală”, a declarat Brooks pentru CNBC.
În discursul susținut miercuri la Davos, Donald Trump a recunoscut disconfortul piețelor financiare față de amenințările sale privind Groenlanda și a exclus public, pentru prima dată, utilizarea forței pentru preluarea insulei.
Referindu-se la această situație, investitorul David Roche, de la Quantum Strategy, a declarat că amenințarea lui Trump privind Groenlanda reprezintă „cel mai mare «taco» posibil”, făcând referire la expresia „Trump Always Chickens Out”, folosită pe piețe pentru a descrie strategia de anticipare a retragerii liderului american din amenințările sale.
Roche a avertizat însă că acest comportament devine problematic.
„Cu cât amenințarea lui Trump este mai mare, cu atât aliații se așteaptă mai mult ca el să își ducă trupele până în vârful dealului și apoi să le retragă”, a spus el.
„Ceea ce a învățat Uniunea Europeană este că, dacă le ții piept, câștigi. Nimeni nu o să-l mai creadă”, a concluzionat Roche.