Noi expertize criminalistice sugerează că faimosul artist Kurt Cobain ar fi fost victima unei „sinucideri regizate”

Moartea lui Kurt Cobain, solistul Nirvana, la doar 27 de ani, a șocat fanii și a lăsat o rană adâncă în istoria muzicii moderne.

Oficial, autopsia din 1994 a stabilit că artistul și-a luat singur viața cu o pușcă Remington Model 11 de calibrul 20.

O supradoză de heroină „forțată”?

Însă, la mai bine de trei decenii distanță, o echipă independentă de experți în criminalistică pune sub semnul întrebării această concluzie, sugerând că ar putea fi vorba de o „sinucidere regizată” – în fapt o crimă.

Potrivit cercetărilor conduse de Brian Burnett și Michelle Wilkins și citate de Daily Mail, analiza detaliată a autopsiei și a locului faptei a scos la iveală elemente contradictorii cu ipoteza suicidului instantaneu.

Daunele la nivelul creierului și ficatului, asociate cu lipsa de oxigen, ar fi mai degrabă caracteristice unei supradoze de heroină, nu unei împușcături rapide. Wilkins susține că scenariul unei supradoze forțate urmate de împușcare, cu plasarea armei în mâinile victimei și lăsarea unui bilet de adio falsificat, explică mai bine discrepanțele observate.

Casa Albă anunță că 49 dintre cei „mai importanți” lideri iranieni au fost uciși în atacuri

SUA anunță că au scufundat 11 nave iraniene

Indiciile care pun sub semnul întrebării versiunea oficială

Experții au remarcat mai multe detalii care ridică semne de întrebare: mâna stângă a lui Cobain era neobișnuit de curată, pușca, cântărind aproximativ șase kilograme, era plasată într-o poziție imposibil de manipulat de o persoană deja comatoasă, iar kitul de heroină era organizat meticulos, cu seringile închise, la câțiva pași de corp.

În plus, biletul de adio nu menționa suicidul, ci doar intenția de a părăsi trupa, iar dârele de sânge de pe cămașă indicau posibilitatea mutării corpului după deces.

Echipa a subliniat și că probele anatomice sugerează că moartea a fost precedată de lipsa oxigenului în organism, ceea ce nu corespunde cu efectele unei împușcături la nivelul capului.

Simulările cu arma au demonstrat că plasarea mâinii pe țeava puștii ar fi împiedicat ejectarea unui cartuș, ceea ce contrazice distribuția cartulelor găsite la fața locului.

Toate aceste observații indică un scenariu mai complex decât cel acceptat oficial, unde factorul timp și incapacitatea fizică a lui Cobain ar fi făcut imposibilă manipularea puștii.

Cercetătorii nu cer arestări, ci doar transparență și o reexaminare a probelor pentru a lămuri misterul care persistă de decenii.

Wilkins subliniază că verificarea dovezilor nu vizează să „învinovățească pe cineva mâine”, ci să se stabilească adevărul, mai ales într-un context în care tragedia a avut efecte ulterioare: mai mulți tineri s-au sinucis, vrând să-l imite pe Cobain.

Deși autoritățile, inclusiv biroul medical și poliția din Seattle, au refuzat să redeschidă cazul, echipa speră ca analiza lor, publicată în prestigioasa revistă International Journal of Forensic Science, să determine o reevaluare obiectivă a circumstanțelor morții artistului.