Noi probleme in dosarul Revolutiei. Un complet de trei judecatori al ICCJ se va pronunta asupa contestatiei privind legalitatea rechizitoriului in cazul lui Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu si Iosif Rus
Doi judecatori de la Instanta suprema nu au cazut de acord in legatura cu legalitatea rechizitoriului din dosarul „Revolutiei” in care este acuzat Ion Iliescu, cazul urmand a fi solutionat prin introducerea in completul de judecata a unui al treilea magistrat.
Un complet de trei judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) se va pronunta asupra contestatiei privind legalitatea rechizitoriului in cazul Revolutiei, ca urmare a opiniilor divergente ale celor doi judecatori din completul desemnat cu solutionarea actiunii lui Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu si Iosif Rus.
Curtea de Apel Bucuresti, in 25 octombrie 2023, a ”constat legalitatea sesizarii instantei cu rechizitoriul nr.11/P/2014 din data de 29 iulie 2022 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia Parchetelor Militare, privind pe inculpatii: – Iliescu Ion, fost presedinte al Romaniei, pentru savarsirea infractiunilor contra umanitatii, Voiculescu Voican Gelu, fost viceprim-ministru al Guvernului Romaniei, pentru savarsirea infractiunilor contra umanitatii, gl. (rtr.) Rus Iosif, fost comandant al Aviatiei Militare, pentru savarsirea infractiunilor contra umanitatii (…)”.
Acuzatii au contestat solutia la Inalta Curte de Casatie si Justitie, dosarul fiind repartizat unui complet de doi judecatori, potrivit art. 53, alin. (1), lit. b) din Regulamentul de organizare si functionare a ICCJ.
In 8 martie 2024, completul ICCJ a ramas sa se pronunte asupra contestatiei celor trei inculpati. Dupa trei amanari, miercuri, 15 mai 2024, in sedinta camerei de consiliu s-a decis definitiv “repunerea cauzei pe rol in vederea judecarii acesteia in complet de divergenta”.
Conform art. 354, alin. (5) Cod procedura penala, in situatia in care in cadrul completului de judecata nu se poate intruni majoritatea ori unanimitatea, judecarea cauzei se reia in complet de divergenta.
Inainte de a ajunge la Curtea de Apel Bucuresti, dosarul „Revolutiei” s-a plimbat peste patru ani intre instantele si parchetele bucurestene pe motive de procedura.
In prima faza, Ion Iliescu a fost trimis in judecata de Parchetul Militar in aprilie 2019, insa dosarul a fost restituit la Parchet peste doi ani de catre judecatorii de la ICCJ, fiind invocata existenta unor nereguli in rechizitoriu.
Instanta suprema a decis atunci excluderea din materialul de urmarire penala a mai multor probe, printre care „declaratii” ce contin relatarile facute de Gelu Voican Voiculescu si Ion Iliescu in fata Comisiei senatoriale, rapoarte ale Parlamentului, un punct de vedere de la SRI sau documente de arhiva de la MApN.
In august 2022, fostul procuror general Gabriela Scutea anunta retrimiterea la Instanta suprema a dosarului Revolutiei, dupa refacerea rechizitoriului de catre procurorii militari.
Dupa sase luni, un judecator de camera preliminara de la Instanta suprema a decis ca nu este de competenta acestei instante sa judece acest dosar si l-a trimis la Curtea de Apel Bucuresti.
Conform rechizitoriului, Ion Iliescu, in calitate de sef de stat si de guvern, presedinte al CFSN si al Consiliului Militar Superior, cu intentie, urmarind obtinerea legitimitatii populare, mentinerea si consolidarea puterii politice detinute incepand cu ziua de 22 decembrie 1989, ora 16,00, a indus in eroare opinia publica in mod constant, repetat, sistematic, prin aparitiile sale televizate si emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) si si-a asumat, in intervalul 22 – 30 decembrie 1989, operatiunea sistematica de inducere in eroare a opiniei publice exercitata de cadrele militare cu functii de conducere ale MApN.
Aceste fapte au avut drept consecinte generarea si amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoza cauzatoare de numeroase situatii de foc fratricid generalizat si astfel, in intervalul 22 – 30 decembrie 1989 au survenit 857 decese, 2.382 raniri de persoane, 585 privari grave de libertate cu incalcarea regulilor generale de drept international si 409 cazuri de suferinte mari.
De asemenea, aceleasi fapte ale lui Ion Iliescu au generat, pentru intervalul 22 decembrie, orele 16,00 – 30 decembrie 1989, o stare de pericol iminent si grav pentru existenta unei parti insemnate a populatiei civile, de pe intregul teritoriu al Romaniei, sustin procurorii.
Gelu Voican Voiculescu, in calitate de factor decizional politico-militar al CFSN (organism care si-a subordonat Consiliul Militar Superior), cu intentie, urmarind mentinerea si consolidarea puterii politice obtinute, dar si legitimarea in fata opiniei publice, incepand cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16,00, a indus in eroare opinia publica in mod sistematic prin aparitiile sale televizate si emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) si si-a asumat, in intervalul 22 – 30 decembrie 1989, operatiunea sistematica de inducere in eroare a opiniei publice exercitata de cadrele militare cu functii de conducere ale MApN.
Conform Parchetului, general (rtr) Iosif Rus, in calitate de comandant al Aviatiei Militare, cu intentie, in intervalul 22 decembrie – 30 decembrie 1989, a exercitat prin ordinele sale militare, date in mod sistematic, operatiunea de inducere in eroare a opiniei publice.
Revolutia Romana din decembrie 1989 s-a caracterizat printr-o succesiune de justificate proteste populare, revendicari de natura sociala si politica, lupte de strada, demonstratii cu caracter de masa, represiuni armate violente, care au debutat la Timisoara in ziua de 16 decembrie 1989, apoi au continuat in Bucuresti si alte orase ale Romaniei incepand cu dupa-amiaza zilei de 21 decembrie 1989, culminand cu parasirea sediului Comitetului Central al Partidului Comunist Roman (CC al PCR) de catre cuplul prezidential Nicolae si Elena Ceausescu, la data de 22 decembrie 1989 (ora 12,06), moment ce a insemnat pierderea prerogativelor puterii de stat de catre acestia si sfarsitul dictaturii comuniste in tara noastra.
Parchetul precizeaza ca, incepand cu dupa-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, pe intregul teritoriu al Romaniei a fost declansata, cu intentie, o ampla, sistematica si deosebit de complexa actiune militara de inducere in eroare, unica in istoria nationala, cauza de survenire a unui numar foarte mare de decese, raniri de persoane, suferinte psihice, lipsiri grave de libertate.
Imprejurarile care au dus la survenirea, in decembrie 1989, a numeroaselor decese si raniri de persoane, au constituit, in timp, obiectul cercetarii in numeroase dosare penale instrumentate de parchetele militare.
Activitatea de cercetare s-a declansat chiar in ziua de 22 decembrie 1989, cand au fost efectuate primele cercetari in legatura cu decesul ministrului Apararii, generalul Vasile Milea.
Ulterior, urmare situatiilor complexe generate de evenimentele care s-au succedat in intreaga tara cu un dinamism fara precedent, activitatea de cercetare a fost extinsa in toate zonele si localitatile Romaniei in care s-a inregistrat uciderea sau ranirea prin impuscare a unor persoane, respectiv retinerea unor participanti la demonstratiile anticomuniste sau distrugerea in parte sau in totalitate a unor imobile.
In timp, evenimentele din decembrie 1989 au facut obiectul cercetarii in 4.544 de dosare penale. In 112 dosare, Sectia Parchetelor Militare si celelalte parchete militare au dispus trimiterea in judecata a 275 de persoane, din care 25 de generali (10 din cadrul MApN si 15 din cadrul MI), 114 ofiteri (32 din cadrul MApN si 82 din cadrul MI), 13 subofiteri (8 din cadrul MApN si 5 din cadrul MI), 36 militari in termen si 87 civili, in sarcina carora s-a retinut ca, prin masurile dispuse sau actiunile intreprinse, au contribuit la producerea victimelor inregistrate in timpul evenimentelor din Decembrie 1989. Intre civilii trimisi in judecata si condamnati sunt fostii membri ai Comitetului Politic Executiv al CC al PCR si fosti ministri.
Majoritatea persoanelor trimise in judecata au facut parte din structurile de conducere politice si militare ale fostului regim, cu privire la care s-a stabilit ca au adoptat masuri sau au actionat in vederea reprimarii demonstratiilor impotriva regimului comunist si a dictaturii lui Nicolae Ceausescu.
