Norvegia, în doliu: Regele Harald al V-lea a murit la 89 de ani, după o domnie de trei decenii și jumătate

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Palatul Regal din Oslo a anunțat că monarhul a murit în pace, la ora 06:35, ora locală, la spitalul național din capitala Norvegiei, transmite BBC.

Steagul regal de pe acoperișul palatului a fost coborât în bernă, iar în orele de dinaintea morții sale membrii familiei regale au venit la spital. În același timp, norvegienii au început să depună flori la palat.

Harald al V-lea, născut la 21 februarie 1937, pe domeniul Skaugum de lângă Oslo, a fost primul rege al Norvegiei născut în această țară după mai bine de șase secole.

Vizita rară a lui Xi Jinping care a atras atenția înaintea summitului cu Trump

Rușii se tem de o nouă mobilizare după alegeri. Putin acuză ”un atac informațional al adversarului”, dar precedentul din 2022 alimentează panica

După 35 de ani de domnie, Harald a fost succedat de fiul său, prințul moștenitor Haakon, care devine noul rege al Norvegiei.

Un rege apropiat de oameni

Harald al V-lea a fost considerat un monarh care a contribuit la modernizarea și democratizarea imaginii Casei Regale norvegiene.

A încălcat una dintre tradițiile importante ale monarhiei atunci când a primit permisiunea de a se căsători cu Sonja Haraldsen, fiica unui om de afaceri și o persoană fără ascendență regală.

Cei doi s-au căsătorit la Oslo, pe 29 august 1968, după ce Harald a așteptat nouă ani pentru a primi acordul tatălui său, regele Olav al V-lea. Harald îi spusese acestuia că, dacă nu va putea să se însoare cu Sonja, va rămâne necăsătorit.

Căsătoria a contribuit la schimbarea imaginii monarhiei norvegiene și a deschis calea pentru ca și copiii cuplului regal să se poată căsători cu persoane din afara familiilor regale.

Observatorii Casei Regale l-au descris pe Harald drept un om modest, empatic și apropiat de populație. În Norvegia era cunoscut inclusiv drept „regele poporului”.

Unul dintre cele mai importante momente ale domniei sale a avut loc în 2011, după atacurile teroriste comise de extremistul Anders Behring Breivik la Oslo și pe insula Utøya. În total, 77 de persoane au fost ucise în atacurile din 22 iulie 2011.

Harald a avut atunci un rol important în transmiterea unui mesaj de unitate către societatea norvegiană. Într-un discurs emoționant, regele le-a cerut norvegienilor să fie alături unii de alții și să nu permită fricii să le domine viața.

Imaginea monarhului vizibil emoționat în timp ce vorbea despre victime și familiile acestora a rămas unul dintre momentele definitorii ale domniei sale.

În 2016, Harald a atras din nou atenția printr-un discurs în care a vorbit despre diversitatea societății norvegiene. Regele a subliniat că Norvegia este formată din oameni cu origini, religii și orientări sexuale diferite și a pledat pentru acceptarea tuturor.

În timpul domniei sale, Casa Regală a devenit mai transparentă în ceea ce privește finanțele și problemele de sănătate ale membrilor familiei, potrivit istoricilor citați de BBC.

O viață marcată de sport

Harald a fost un pasionat al sportului, în special al navigației. A reprezentat Norvegia la trei ediții ale Jocurilor Olimpice în proba de yachting și a continuat să participe la competiții de navigație până la o vârstă înaintată.

A fost, de asemenea, un susținător al protejării mediului și unul dintre inițiatorii filialei norvegiene a World Wide Fund for Nature (WWF), pe care a condus-o timp de două decenii.

În acest an, regele i-a primit la palat pe jucătorii naționalei de fotbal a Norvegiei, după performanța istorică prin care echipa a ajuns în sferturile de finală ale Cupei Mondiale.

În ultimii ani, Harald s-a confruntat cu mai multe probleme de sănătate și și-a redus treptat aparițiile publice. În aprilie 2024, programul său oficial a fost redus permanent. Regele urma un tratament cu cortizon pentru anemie hemolitică, o afecțiune rară, care afectează globulele roșii.

Pe 17 august 2026, Harald a fost internat în spital, iar fiul său, Haakon, a preluat temporar atribuțiile regale. Starea regelui s-a deteriorat, iar după mai multe zile de tratament, Harald a murit vineri dimineață.

Familia regală, afectată de mai multe scandaluri

Ultimii ani ai domniei lui Harald au fost marcați nu doar de problemele sale de sănătate, ci și de controverse care au afectat familia regală.

Marius Borg Høiby, fiul prințesei moștenitoare Mette-Marit dintr-o relație anterioară, a fost condamnat în iunie la patru ani de închisoare după ce instanța din Oslo l-a găsit vinovat pentru mai multe infracțiuni, inclusiv viol. Høiby a făcut apel la sentință.

În plus, Mette-Marit a fost criticată pentru relația pe care a avut-o cu Jeffrey Epstein, condamnat pentru infracțiuni sexuale. Documente referitoare la contactele dintre cei doi au fost făcute publice înaintea procesului fiului său.

Mette-Marit și-a cerut ulterior scuze și a recunoscut că a dat dovadă de „judecată proastă”. La scurt timp după încheierea procesului lui Høiby, Mette-Marit a suferit un transplant pulmonar. Ea fusese diagnosticată în urmă cu mai mulți ani cu o formă rară de fibroză pulmonară.

Și prințesa Märtha Louise, fiica lui Harald și a reginei Sonja, a generat controverse prin activitățile sale și prin căsătoria cu americanul Durek Verrett, autointitulat șaman.

Haakon preia tronul într-un moment dificil

În urma lui Harald rămân soția sa, regina Sonja, cu care a fost căsătorit aproape 58 de ani, fiica lor, prințesa Märtha Louise, fiul lor, noul rege Haakon, și cei șase nepoți.

Haakon preia tronul într-un moment dificil pentru monarhia norvegiană, care a trecut în ultimii ani prin mai multe controverse și probleme de sănătate.

Popularitatea instituției monarhice a scăzut în sondaje, însă criticile nu l-au vizat în aceeași măsură pe Harald. Observatorii regali spun că acesta a rămas o figură foarte apreciată de norvegieni.