Potrivit lui Kos, UE trăiește acum un nou „moment Helsinki”, referindu-se la întâlnirea liderilor europeni din capitala Finlandei, care a deschis calea pentru cea mai mare extindere a Uniunii Europene de după Războiul Rece, când 10 țări s-au alăturat blocului comunitar, relatează Euronews.
„Lumea s-a schimbat. Și extinderea trebuie să se schimbe odată cu ea… Comisia își va prezenta ideile cu privire la modul în care Uniunea Europeană ar trebui să se pregătească pe măsură ce țările candidate se apropie de sfârșitul negocierilor de aderare”, a remarcat comisarul european.
Potrivit acesteia, statele membre trebuie să se pună de acord asupra a patru aspecte cheie pentru a ajunge la un consens privind acceptarea de noi țări în UE.
În primul rând, potrivit lui Kos, Uniunea Europeană extinsă va avea nevoie de reforme semnificative pentru a rămâne capabilă să acționeze și să se adapteze rapid în perioade de criză.
Ea susține că modificările proceselor decizionale și ale aranjamentelor instituționale pot fi făcute fără a modifica tratatele, ceea ce ar necesita negocieri îndelungate și un proces de ratificare imprevizibil între statele membre.
„Ar trebui să folosim acest lucru pentru a face procesul decizional mai flexibil și mai rentabil. Aceasta ar putea însemna, de asemenea, reducerea numărului de domenii în care un stat membru le poate bloca pe toate celelalte”, a declarat oficialul.
Ea a menționat, de asemenea, cooperarea consolidată – un mecanism juridic care permite unui grup mai mic de țări ale UE să promoveze o inițiativă specifică atunci când alte state membre nu sunt pregătite să facă acest lucru.
Un alt element evidențiat de comisarul european este consolidarea garanțiilor existente pentru a împiedica noii membri să se îndepărteze de standardele democratice și de statul de drept. Această idee a fost înaintată de cele cinci țări fondatoare ale UE ca o lecție din experiența Ungariei sub Viktor Orbán.
„Trebuie să ne asigurăm că nu permitem apariția cailor troieni. Nu astăzi, nu peste 10 sau 20 de ani. Experiența recentă a arătat că ar putea fi necesare garanții mai puternice pentru a preveni – și, dacă este necesar, a corecta – încălcările principiilor și valorilor fundamentale ale Uniunii noastre”, a declarat Kos.
În plus, mai multe țări ale UE, inclusiv Franța și Germania, au sugerat ca blocul să își reconsidere metodologia de extindere, în special prin „integrare graduală”, ceea ce ar oferi țărilor candidate beneficii tangibile într-un stadiu incipient al aderării.
„Trebuie să abandonăm logica «totul sau nimic» în ceea ce privește extinderea. Avem nevoie de o abordare mai structurată pentru a depăși timpul pe care nu îl mai avem. Trebuie să căutăm căi mai ambițioase de integrare treptată”, a explicat comisarul european.
Urgența regândirii metodologiei de extindere a blocului comunitar provine în mare măsură din începutul procesului de aderare a Ucrainei, deoarece capitalele UE se tem că o formă de aderare și garanții de securitate ar putea face parte dintr-un posibil acord de pace cu Rusia.
În cele din urmă, comisarul european pentru extindere a menționat că Bruxelles-ul trebuie să fie conștient de impactul pe care noii membri îl vor avea asupra țărilor blocului comunitar și să protejeze interesele UE de potențialele riscuri.
„Avem experiență în implementarea unor măsuri tranzitorii de anvergură, menite să asigure integrarea fără probleme a noilor membri. Și trebuie să ne asigurăm că bugetul UE poate continua să finanțeze prioritățile noastre”, a adăugat ea.