Noua propagandă de pe TikTok de idealizare a comunismului: ”Mama lucra în uzină și primea pachete cu Mars, KitKat”. Peste 22.000 de conturi lucrează în beneficiul ”suveraniștilor”

Gruparea civică ALERT de pe TikTok atrage atenția, într-un mesaj transmis redacției aktual24.ro, asupra unei noi campanii ”suveraniste” de idealizare a trecutului comunist al României. Beneficiarii politici ai acestei campanii nu sunt greu de ghicit.

”Avem o vechime de 5 ani, suntem peste 100 de membri și acționăm împotriva propagandei pro-ruse și comuniste”, ne-a transmis ALERT.

Grupul afirmă că în acest moment există nu mai puțin de 22.000 de conturi pe TikTok – posibile ferme de troli din Serbia, Transnistria, Turcia și Rusia – care răspândesc propagandă comunistă și nostalgică.

”Conform informațiilor pe care le avem, considerăm că aceasta este parte a unui posibil război hibrid pregătit pentru situația în care Călin Georgescu și colaboratorii săi vor fi arestați. În acest scenariu, se încearcă generarea unor acțiuni violente pe TikTok, prin propagarea nostalgiei comuniste și a mesajelor suveraniste”, subliniază ALERT.

Justiția distrusă, judecători si procurori vorbesc deschis. Fostul șef al DNA: ”Există o distrugere a tuturor dosarelor importante, chiar a dosarelor cu condamnări definitive”

Premiul pentru pace în fotbal acordat lui Trump declanșează plângeri împotriva lui Infantino la comisia de etică a FIFA

”În ultimele săptămâni am postat sute de videoclipuri despre crimele comunismului și suntem invadați de ferme de troli. În comentarii se pot observa cu ușurință astfel de conturi. Unele dintre ele au început să devină ridicole, promovând minciuni precum faptul că „se dădeau ciocolate Mars și KitKat” în perioada comunistă.

Avem peste 2 milioane de vizualizări, însă aproximativ 80% dintre comentarii conțin minciuni despre perioada comunistă”, subliniază cei de la ALERT.

Comentariile postate de trollii ”suveraniști” în cadrul noii campanii ating note hilare, care contrazic flagrant realitatea: „Mama lucra în uzină și tata la fel, primeau cate o jumătate de porc, pungi întregi de dulciuri, dulciuri care nu se găseau în magazine, foarte greu, mars, kitkat, foarte multe, ambii părinți lucrau în același loc și primeau la fel, chiar și o ladita de pepsi la sticla din ciob! Le savuram cu placere pt că mancai mai rar, dar mama mereu facea prajituri in casa, toate alimentele erau din porcul si pasarile noastre”.

Alte comentarii de idealizare a trecutului comunist:

Ionellone13: „Lumea era fericită, toți aveau liniște și bani, acum ce au, stres, minciuni, taxe și interdicții.”

Eliza Eliza: „nu eram săraci atunci, aveam ce ne trebuie, case, locuri de muncă, industria bubuia, acum suntem săraci nu mai avem nimic, șanț în stare sa ne ia și pielea de pe noi.”

Betty: „eu nu am auzit pe vremea lui Ceaușescu să moară cineva de foame!”

Comentarii legate de munca forțată la câmp:

Elisabeta Doina Hanceariuc: „Nu era o formă de sclavie, mergeam pentru că ne plăcea. Culegeam struguri, piersici, legume, ne și distram.”

Mihaela Stanciu: „Și ce? Trăiam frumos, liniștiți și fericiți, iar așteptând la rând ne jucam și ne distram!”

emildrimba: „o forma de a te preconiza la… Tradiția… pe care o ducem…”

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a atras luni atenția asupra faptului că fenomenul propagandei pro-totalitare în mediul online devine o amenințare gravă la adresa societății, în special la adresa tinerilor din România.

Într-o analiză realizată de Didona Goanță, Consultant Comunicare Strategică și colaborator IICCMER, prezentată în cadrul conferinței Comunismul Românesc, ediția a XIV-a, rezultă că doar din 200 de postări pe TikTok s-au înregistrat aproximativ 130 de milioane de vizualizări. Acest fapt indică o expunere masivă a tinerilor la mesaje periculoase, menite să răspândească nostalgii pro-totalitare și idei extremiste. Cifrele sunt doar vârful iceberg-ului într-un fenomen sistematic, coordonat și pus în aplicare prin ferme de troll și de boți.

”În cadrul acestei analize, s-au identificat două tipologii principale de abordare a paginilor TikTok active în România, cu evoluție și strategie distincte:

1. Paginile create inițial și transferul de credibilitate

Aceste pagini au fost create în primii ani ai existenței TikTok în România, în jurul anului 2017, având drept scop principal construirea și transferul de credibilitate între utilizatori și comunitate. Inițial, acestea au funcționat ca platforme de exprimare a sentimentelor și de consolidare a relațiilor de încredere în rândul utilizatorilor.

Tip de conținut: În primele etape, conținutul postat consta în imagini și videoclipuri emoționale, precum cele cu animale sau alte materiale cu impact sentimental, care rezonau cu publicul țintă. Acest tip de conținut a avut rolul de a crea o atmosferă de apropiere și de a întări legăturile între membrii comunității. În jurul acestor pagini s-a format o comunitate solidă, iar încrederea a fost transferată de la administratori către utilizatori, consolidând astfel o relație de loialitate reciprocă.

Evoluție: Ulterior, aceste pagini au început să difuzeze conținut cu tematică propagandistică de tip comunist, adresată comunităților deja formate. În această etapă, s-a observat o schimbare strategică, în care loialitatea și încrederea deja consolidate au fost utilizate în mod psihologic pentru a introduce mesaje de natură propagandistică, influențând percepțiile și opiniile publicului. Această metodă a permis transferul subtil al credibilității inițiale către conținutul ideologic propagat.

2. Paginile de trolli și boți

Origine și scop: Aceste pagini au fost activate în mod intens spre sfârșitul anului 2021, fiind parte a unei strategii coordonate de influențare și manipulare pe platforma TikTok. Spre deosebire de primele, acestea s-au concentrat direct pe propagandă, fără a construi o bază emoțională sau de încredere prealabilă.

Tip de conținut: Postările acestor pagini au fost concentrate din start pe propagandă comunistă, promovând mesaje politice și ideologice de natură propagandistică. În 2022, activitatea a crescut lent, însă în 2023 s-a înregistrat o dinamică accelerată, culminând cu un spike semnificativ în perioada alegerilor prezidențiale de la sfârșitul anului trecut. Această creștere poate fi asociată unei strategii coordonate, sincronizate cu evenimentele politice majore din țară, pentru a maximiza impactul influenței asupra opiniei publice.

Evoluție și tendințe recente: După perioada de vârf din 2023, activitatea acestor pagini a continuat într-un ritm mai lent, însă fără a se opri complet. În prezent, paginile de trolli și boti generează în medie una sau două postări pe zi, menținând o prezență constantă și sporadică, menită să păstreze un nivel de influență și să asigure o vizibilitate continuă mesajelor propagandistice.

Tactici de manipulare utilizate în conținutul propagandistic

1. Strategia de manipulare prin neutralitate aparentă

Această tactică se bazează pe o prezentare a conținutului într-un mod neutru, evitând exprimarea explicită a unei opinii sau a unui verdict. Majoritatea postărilor care promovează realizările regimului comunist sau figura lui Nicolae Ceaușescu adoptă un ton subtil, invitând publicul să tragă propriile concluzii. Exemple frecvente includ expresii precum ‘Uitați-vă la acest filmuleț și trageți singur concluziile’. Scopul acestei metode este de a crea impresia că spectatorul sau ascultătorul își formează propria opinie, fără a fi influențat direct de cel care distribuie conținutul. Această abordare reduce rezistența la mesaj, deoarece publicul se simte liber să-și formeze propriile păreri, însă în realitate, conținutul vizual și mesajele subtile sunt concepute pentru a ghida percepțiile și a influența opiniile în mod subtil. Astfel, neutralitatea aparentă devine o metodă eficientă de persuasiune indirectă.

2. Utilizarea elementelor vizuale și sonore moderne pentru crearea unei imagini ‘cool’ A doua tactică de manipulare constă în integrarea elementelor vizuale și sonore atractive, care să se alinieze stilului de viață actual, pentru a face mesajele propagandistice accesibile și plăcute pentru publicul tânăr. Aceasta se realizează prin utilizarea unor muzici ritmate, culori și imagini stilizate, menite să capteze atenția rapid și să creeze o asociere pozitivă cu conținutul transmis. Prin această metodă, mesajele propagandistice sunt percepute ca fiind ‘cool’ și în ton cu stilul de viață nu foarte diferit de cel actual.

Cele mai răspândite narative în aceste postări

– Portretizarea lui Nicolae Ceaușescu ca un personaj patriot și lider autentic;

– Prezentarea realizărilor regimului comunist;

– Relatarea achitării datoriei externe și corelarea cu situația actuală a României;

– Promovarea ideii de independență și suveranitate națională;

– Prezentarea unor planuri fantasmagorice de viitor ale lui Ceaușescu, motiv pentru care ar fi fost executat”, se arată într-un comunicat de presă.

”Fenomenul nostalgiilor pro-totalitare în mediul online reprezintă o amenințare reală, avem nevoie de o reacție rapidă și coordonată pentru a contracara dezinformarea și manipularea în rândul tinerilor. Este urgent ca autoritățile, instituțiile și societatea civilă să ia măsuri. Monitorizarea, demantelarea rețelelor de trolli și boti, precum și campanii strategice de combatere a dezinformării trebuie să devină prioritate națională. Răspândirea acestor mesaje trebuie oprită înainte ca efectele să devină ireversibile, iar valorile democratice să fie înlocuite cu ideologii totalitare. Societatea românească trebuie să conștientizeze pericolul și să acționeze cu fermitate pentru a proteja identitatea, istoria și viitorul generației sale. Nu mai putem amâna”, a declarat președintele executiv al IICCMER, Florin – Daniel Șandru.