Rusia a avut în ultimii aproape 4 ani un instrument puternic pentru evitarea sancțiunilor. Flota-fantomă, cu ajutorul căruia transportă produse petroliere pe care le vinde în alte state. Acum Ucraina atacă și acest instrument al Rusiei.
Două nave din această flotă au fost lovite pe 28 noiembrie de către Ucraina, cel mai probabil cu drone maritime, în apropierea apelor Turciei. Una dintre ele a fost lovită chiar de două ori, fiind țintă și sâmbătă, când deja fusese scoasă din uz.
Flota fantomă” a Rusiei este o rețea de sute de petroliere vechi, cu proprietari opaci și arborând „pavilioane de complezență” (Gabon, Panama, Insulele Cook etc.), folosită pentru a ocoli plafonul de preț și sancțiunile occidentale asupra petrolului rusesc.
Navele sunt cumpărate ieftin, aproape de sfârșitul duratei lor de viață, trecute pe numele unor firme-paravan din Emirate, Hong Kong sau alte jurisdicții care nu aplică sancțiunile și apoi reînmatriculate sub alte steaguri. Ca să ascundă originea reală a încărcăturii, folosesc o combinație de tactici: opresc sistemul de identificare automată (AIS), falsifică poziția transmisă, fac transferuri navă-la-navă în larg (STS) unde ți se „pierde urma” petrolului, schimbă des numele navei și operatorul și renunță la asigurările maritime occidentale, apelând la asigurători obscuri sau chiar la polițe false.
În practică, asta înseamnă că o mare parte din exporturile de țiței ale Rusiei ajung în Asia și alte regiuni printr-un lanț gri de nave greu de urmărit, care generează în continuare venituri de miliarde pentru Kremlin.
Aceste venituri, desigur, contribuie la finanțarea războiului brutal dus de Rusia în Ucraina.
Statele europene și alte state participante la sancțiunile contra Rusiei s-au mișcat destul de lent pentru a opri această flotă-fantomă. Deși i-au limitat operațiunile, aceasta încă funcționează.
Așa că Ucraina a decis să aplice sancțiunile pe care știe cel mai bine să le aplice. Loviturile militare la distanță.
Dacă primul element al acestui puzzle e format de loviturile cu drone și rachete asupra rafinăriilor, conductelor și terminalelor din interiorul Rusiei, al doilea este decimarea flotei-fantomă. La asta se adaugă sancțiunile americane.
Scopul este evident – să strângă într-o menghină industria petrolieră a Rusiei. S-o priveze de venituri.
Partea bună pentru Ucraina este că a ajuns în punctul în care poate lovi aproape oriunde în interiorul Rusiei, dar și oriunde în Marea Neagră. Dronele sale aeriene au ajuns la un nivel de performanță ridicat și o rază de acțiune care ajunge și la 2.000 de kilometri. Rachetele sale cu rază lungă, inclusiv Flamingo, pot zbura la 3.000 de kilometri. Iar dronele sale maritime au ajuns atât de bune încât au gonit deja flota rusă din Crimeea.
În concluzie, avem un nou front, cel din Marea Neagră. Navele cu care Rusia ocolește sancțiunile au devenit ținte. Vor rămâne ținte.
Comentarii
Recomandări
Citește mai departe
Reacția președintelui Nicușor Dan la documentarul Recorder despre justiția capturată i-a dezamăgit pe mulți dintre cei care l-au votat. Pentru că senzația a fost că aruncă mingea în rândurile magistraților. Dar tema documentarului era tocmai că magistrații de rând sunt puși sub control prin diferite mijloace de cei din vârful ierarhiei, iar când acest lucru […]
Din 2015 până în 2018, mișcarea de protest anticorupție s-a ridicat cu forță. Ce a oprit-o? A oprit-o în primul rând pandemia. Apoi au oprit-o alegerile din 2019 și 2020, la care a avut speranță că lucrurile se pot schimba într-adevăr. Nu s-au schimbat, mai ales grație faptului că președintele Klaus Iohannis s-a dovedit o […]
Difuzarea documentarului Recorder „Justiţie Capturată” a avut un impact major asupra audienţelor TVR. În seara de miercuri, postul public a urcat semnificativ în clasamente, într-un interval în care rareori pătrunde în top 10. Materialul Recorder a atras un public numeros și în faţa televizoarelor. Potrivit datelor consultate de Paginademedia.ro, TVR 1 s-a clasat pe poziţia […]
Procesul privind contestarea candidaturii judecătoarei Lia Savonea șa șefia instanței supreme a fost mutat de Înalta Curte de Casație și Justiție de la Cluj la Alba Iulia. Pe 11 noiembrie, relatează Declic, Consiliul Superior al Magistraturii a cerut Înaltei Curți strămutarea dosarului la Curtea de Apel Alba-Iulia. Consiliul Superior al Magistraturii a argumentat că dosarul […]
Demisia unui singur politician a fost cerută insistent de cei vreo 2.000 de oameni care au manifestat față de corupția din justiție arătată de ancheta Recorder, în fața sediului Consiliului Superior al Magistraturii. Acesta este Cătălin Predoiu, actual ministru de Interne din partea PNL și ministrul care a făcut mult contestatele legi ale justiției din […]
