Măsura vizează schema simplificată de recrutare a forței de muncă străine introdusă de fostul executiv condus de Viktor Orbán și intră în vigoare imediat, scrie cotidianul ungar Telex.
Potrivit decretului guvernamental, autoritățile nu vor mai emite noi permise de ședere în cadrul programului destinat muncitorilor străini din afara UE. Documentele deja acordate rămân valabile până la expirare, însă actul normativ nu precizează dacă acestea vor putea fi prelungite ulterior.
Executivul de la Budapesta subliniază că decizia nu reprezintă o interdicție totală privind accesul cetățenilor din afara Uniunii Europene pe piața muncii din Ungaria, ci doar eliminarea unei proceduri simplificate de recrutare care a funcționat în ultimii ani.
Restricționarea afluxului de muncitori străini a fost una dintre temele centrale ale campaniei electorale care l-a adus pe Péter Magyar la conducerea guvernului ungar. Liderul partidului Tisza a criticat în repetate rânduri sistemul introdus de administrația Orbán, susținând că acesta favoriza anumite agenții de recrutare și facilita aducerea unui număr mare de lucrători din afara spațiului comunitar.
Potrivit noului premier, măsura este necesară pentru a oferi mai multe oportunități de angajare cetățenilor ungari și pentru a împiedica presiunea descendentă asupra salariilor. Magyar a argumentat că unele companii preferau să angajeze muncitori străini dispuși să accepte remunerații mai reduse, ceea ce afecta poziția angajaților locali pe piața muncii.
„Prioritatea guvernului este să asigure locuri de muncă și salarii competitive pentru cetățenii Ungariei”, au transmis oficiali ai executivului, justificând schimbarea de politică.
Decizia marchează una dintre primele măsuri majore adoptate de noul cabinet instalat după alegerile parlamentare din aprilie. Partidul Tisza a obținut atunci o victorie categorică, câștigând 138 din cele 199 de mandate ale Parlamentului și punând capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán.
Victoria electorală a fost însoțită de o participare record la vot, de aproape 80%, cea mai ridicată înregistrată în Ungaria de la căderea regimului comunist.
Reprezentanții mediului de afaceri și ai principalelor asociații patronale au reacționat cu rezerve la noua măsură, avertizând că numeroase sectoare ale economiei ungare se confruntă deja cu lipsa personalului calificat și necalificat.
Conform estimărilor, aproximativ 90.000 de cetățeni din afara Uniunii Europene lucrează în prezent în Ungaria, reprezentând circa 2% din totalul forței de muncă. Aceștia sunt concentrați în special în industriile auto și de producție a bateriilor, în construcții, agricultură sezonieră și servicii de livrare.
Cei mai mulți muncitori străini provin din Filipine, Ucraina, China, Vietnam și India, țări care au devenit în ultimii ani surse importante de forță de muncă pentru economia ungară.
Organizațiile patronale susțin că limitarea accesului lucrătorilor străini ar putea accentua dificultățile de recrutare, în special în sectoarele industriale care au beneficiat de investiții semnificative în ultimii ani. În opinia acestora, deficitul demografic și emigrarea unei părți a forței de muncă locale continuă să creeze presiuni asupra companiilor.
Deocamdată, autoritățile nu au anunțat măsuri alternative pentru compensarea eventualelor lipsuri de personal. Rămâne neclar și dacă titularii actualelor permise de ședere vor avea posibilitatea de a solicita prelungirea documentelor după expirare.