Noul razboi dintre Armenia si Azerbaidjan, stimulat de situatia din Ucraina: „Reputatia Rusiei ca furnizor de securitate in regiune s-a prabusit”
Cel putin 49 de soldati armeni si un numar nedeclarat de azeri au fost ucisi marti in cele mai sangeroase lupte dintre Azerbaidjan si Armenia de la razboiul din 2020, ceea ce l-a determinat pe presedintele rus Vladimir Putin sa faca apel la calm, anunta Reuters.
Armenia si Azerbaidjanul s-au acuzat reciproc pentru reluarea luptelor, care au inceput peste noapte in mai multe puncte de-a lungul granitei lor, ceea ce a ridicat temerile privind un nou conflict major in fosta Uniune Sovietica, in timp ce armata Rusiei este blocata in Ucraina.
Rusia are trupe de mentinere a pacii in zona de conflict azer-armeana, in calitate de garant al unui acord care a pus capat unui razboi de sase saptamani pentru enclava disputata Nagorno-Karabah in urma cu doi ani.
Erevanul a declarat ca Azerbaidjanul a bombardat orasele din apropierea granitei, inclusiv Jermuk, Goris si Kapan, fortandu-l sa raspunda. Baku a sustinmut ca unitatile de sabotaj armenesti au incercat sa mineze pozitiile azere si au inceput tirurile.
„Este dificil sa dam un rol mai mare Federatiei Ruse, lui Putin personal”, a declarat reporterilor purtatorul de cuvant al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Presedintele, in mod firesc, face toate eforturile pentru a ajuta la detensionarea tensiunilor la granita”.
Razboiul Rusiei in Ucraina a subminat statutul sau de garant al securitatii in regiune, lasand loc Azerbaidjanului sa formuleze mai multe pretentii, potrivit lui Laurence Broers, membru asociat la Programul Rusia si Eurasia al think tank-ului Chatham House.
Azerbaidjanul, care este legat din punct de vedere politic si cultural de Turcia, a obtinut castiguri teritoriale semnificative in 2020, revendicand terenuri pe care le pierduse in favoarea etnicilor armeni intr-un razboi anterior din cauza Nagorno-Karabah, cu 30 de ani inainte.
„Din februarie, asistam, de asemenea, la prabusirea reputatiei Rusiei ca furnizor de securitate in regiune”, a spus Broers. „Acest lucru a creat o fereastra de oportunitate pentru Azerbaidjan, reamintind ca rezultatul celui de-al doilea razboi din 2020 a lasat treburi neterminate.”
CSTO, o alianta militara condusa de Rusia si formata din foste state sovietice, care include Armenia, dar nu si Azerbaidjanul, s-a reunit marti pentru a discuta situatia.
Turcia si-a reiterat sprijinul pentru aliatul sau, ministrul apararii, Hulusi Akar, citat de ministerul sau, afirmand ca Turcia „va continua sa fie alaturi de el (Azerbaidjan) in cauzele sale juste”.
„Responsabilitatea pentru provocare, ciocniri si pierderi apartine conducerii politico-militare a Armeniei”, a declarat ministerul de externe al Azerbaidjanului. „Orice actiuni impotriva integritatii teritoriale si suveranitatii Republicii Azerbaidjan vor fi prevenite cu hotarare.”
Premierul armean Nikol Pashinyan a acuzat Azerbaidjanul ca a atacat orase armenesti pentru ca nu doreste sa negocieze statutul Nagorno-Karabah, o enclava care se afla in interiorul Azerbaidjanului, dar care este populata in principal de etnici armeni.
El a declarat ca intensitatea ostilitatilor a scazut, dar ca atacurile din Azerbaidjan au continuat.
Azerbaidjanul, care a acuzat Armenia ca desfasoara activitati de informatii de-a lungul granitei si ca transporta arme, a declarat ca pozitiile sale militare au fost atacate de Armenia.
Presa azera a raportat ca un acord de incetare a focului a fost incalcat aproape imediat dupa ce a fost pus in aplicare marti dimineata devreme.
Atat Rusia, cat si Statele Unite, aflate in conflict din cauza razboiului din Ucraina, au facut apel la Baku si Erevan sa dea dovada de retinere.
„Asa cum am precizat de mult timp, nu poate exista o solutie militara la acest conflict”, a declarat secretarul de stat american Antony Blinken intr-un comunicat. „Indemnam la incetarea imediata a oricaror ostilitati militare”.
Ministerul rus de Externe a afirmat intr-o declaratie ca conflictul dintre Armenia si Azerbaidjan „ar trebui sa fie rezolvat exclusiv prin mijloace politice si diplomatice”.
Ministrii apararii din Armenia si Rusia au discutat marti dimineata si au convenit sa ia masuri pentru a stabiliza situatia de la granita. Ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu a discutat cu omologul sau azer Jeyhun Bayramov si a cerut Armeniei sa „inceteze provocarile”.
Charles Michel, presedintele Consiliului European, a indemnat, de asemenea, partile sa de-escaladeze situatia. Michel s-a intalnit cu Pashinyan si cu presedintele azer Ilham Aliyev luna trecuta la Bruxelles pentru discutii privind normalizarea relatiilor dintre cele doua tari, problemele umanitare si perspectiva unui tratat de pace privind Nagorno-Karabah.
Reprezentantul special al UE, Toivo Klaar, urma sa se deplaseze in ambele tari pentru a sprijini eforturile de reducere a violentelor.
Franta va aduce in discutie ciocnirile dintre Armenia si Azerbaidjan la Consiliul de Securitate al ONU, a declarat biroul presedintelui Emmanuel Macron, adaugand ca Macron a continuat sa indemne ambele parti sa respecte incetarea focului.
