„Nu-mi faceti o vina pentru faptul ca n-am murit”. Impostorii de la Buzau, cum a devenit Ciolacu „luptator in revolutie cu rol determinant”
Marcel Ciolacu a sustinut, luni, ca la Revolutie ar fi putut sa moara, justificand astfel decizia sa de a solicita certificat de „luptator in revolutie cu rol determinant”. Insa la Buzau nu s-a intamoplat nimic, nu au existat nici macar raniti, arata documente oficiale.
„Nu-mi faceti o vina pentru faptul ca n-am murit sau pentru ca n-am stat in casa de Revolutie. Sunt mandru ca am fost la Revolutie, nu am cerut niciun ban statului roman, dar nu ma faceti vinovat de lucrul acesta pentru ca nu va permit”, a declarat Ciolacu, foarte nervos, intr-o conferinta de presa.
Un document oficial, emis de Parchetul Militar, aflat in posesia protestatarului Marian Morosanu, arata insa ca la Buzau „nu au exista persoae ucise, ranite sau retinute inainte de fuga dictatorului”.
Legea spune ca titlul de „luptator in revolutie cu rol determinant” poate fi primit numai de cei care „in perioada 14-22 decembrie 1989 si-au pus viata in pericol in confruntarile cu fortele de represiune, au ocupat si aparat obiective de importanta deosebita care au apartinut regimului totalitar, doar in localitatile in care, in urma acestor actiuni si confruntari, au rezultat persoane ucise, ranite sau retinute pana la fuga dictatorului”.
Initial, doar opt orase au fost considerate eligibile in raport cu aceste criterii: Timisoara, Bucuresti, Cluj, Lugoj, Caransebes, Cugir, Tirgu-Mures si Sibiu, adica locurile in care s-a iesit impotriva lui Ceausescu cand acesta inca era la putere. Circa 6.500 de revolutionari au depus cerere pentru a primi noul tip de certificat, dar Marcel Ciolacu nu se numara printre ei.
Revolutionarii pe care noile prevederi legislative ii lasau pe dinafara n-au vrut sa accepte situatia si s-au zbatut ca si alte orase sa fie acceptate. In noiembrie 2016, secretarul de stat Adrian Sanda si alti membri din comisia de evaluare a dosarelor au fost retinuti de procurorii Parchetului General, fiind acuzati ca din cei peste 3.000 de revolutionari pe care ii validasera ca „luptatori cu rol determinant” cel putin cateva sute primisera certificat in mod ilegal. Printre ei, revolutionari din Braila, Targoviste, Herculane si Buzau.
In rechizitoriu, procurorii au explicat subterfugiul prin care un oras precum Buzaul a ajuns sa fie eligibil. Legea vorbeste despre localitatile in care, in urma confruntarilor cu fortele de represiune, au existat persoane ucise, ranite sau retinute pana la fuga dictatorului. La Buzau nu au existat confruntari cu fortele de represiune, dar in dimineata de 22 decembrie Securitatea l-a luat de acasa pe disidentul Gabriel Andreescu, pe care l-a retinut pentru cateva ore (nu pentru ca ar fi avut vreo actiune revolutionara in acele zile, ci in mod preventiv). Revolutionarii buzoieni au prezentat asta ca pe o dovada ca la Buzau au existat retinuti inainte de fuga lui Ceausescu si 50 dintre ei au primit certificate de “luptator cu rol determinant”. Procurorii au considerat acest subterfugiu ca fiind ilegal, iar in prezent dosarul este in curs de judecare, arata Recorder.
Povestea merita trecuta in analele imposturii: Disidentul Gabriel Andreescu (foto dreapta), arestat de Securitate in 1987 si acuzat de tradare pentru actiuni anti-ceausiste, nu are niciun fel de certificat, insa 50 de revolutionari buzoieni si-au luat titlu de erou pe spatele lui si incaseaza indemnizatii lunare. Andreescu se declara scarbit: „Nu conteaza ca s-au folosit de mine, ci ca exista un intreg sistem viciat care ridiculizeaza ideea de revolutionar prin solicitarea de beneficii materiale. Ar trebui sa se termine cu aceasta rusine”.
