Nu vor scapa. Victimele din 10 August, interventie la DIICOT pentru a bloca manevrele de musamalizare a violentelor Jandarmeriei
Doua victime ale violentelor jandarmilor din 10 august 2018 s-au prezentat, luni, la sediul DIICOT pentru a afla in ce stadiu se afla cercetarile in dosarul in care Jandarmeria Romana acuza o „tentativa de lovitura de stat”. DIICOT vrea ca acest dosar sa fie contopit cu cel de la Parchetul Militar in care sunt anchetate violentele fortelor de ordine.
”Eu am o dubla calitate, si de victima si de jurist astazi, pentru ca am vazut in spatiul public acea solicitare a DIICOT de a primi dosarul de la Parchetul Militar. Trebuie sa fac precizarea ca in momentul in care Parchetul Militar trimite dosarul la DIICOT nu poate sa o faca decat in original.
Este un dosar care are aproximativ doi metri cubi in acest moment. Au fost audiate mii de persoane, s-au vizionat sute, daca nu chiar o mie de ore de inregistrari. Este un dosar masiv, dar cercetarile la Parchetul Militar s-ar opri in momentul in care dosarul vine la DIICOT.
Tocmai de aceea noi venim in numele victimelor si in numele mai multor asociatii, inclusiv asociatii ale victimelor, inclusiv asociatii din societatea civila care organizeaza proteste in mod constant, sa vedem ce se intampla aici pentru ca nu trebuie sa uitam ca plangerea jandarmilor in legatura cu tentativa de lovitura de stat a fost depusa de aproape un an deja si nu stim nimic ce se intampla in legatura cu acest dosar”, a declarat Vlad Gheorghe.
Gheorghe, membru USR, a fost batut de jandarmi pe 10 august chiar daca avea mainile ridicate.
Marian Raduna, membru al miscarii civice Rezistenta, a anuntat ca vor merge si la Parchetul Militar.
”Maine, o sa depunem si la Parchetul Militar sa vedem daca mai are nevoie de altceva in afara de rezolutia pe care o asteapta de la DIICOT. Trebuie sa avem raspunsuri. Avem un an de zile de cand oamenii au fost calcati in picioare la propriu si gazati. Trebuie sa primim un raspuns de la autoritatile statului”, a declarat Raduna.
Procurorii DIICOT au solicitat, saptamana trecuta, de la sectia parchetelor militare, dosarul privind violentele de la protestul din 10 august 2018, pentru a analiza daca exista posibilitatea reunirii acestei cauze cu cea de la DIICOT in care este cercetata o presupusa lovitura de stat, a confirmat Felix Banila.
Procurorul-sef al DIICOT, Felix Banila, a confirmat, pentru Mediafax, ca procurorul de caz a cerut de la sectia parchetelor militare a Parchetului General dosarul privind violentele din 10 august 2018. Dosarul a fost cerut pentru o scurta perioada de timp, pentru a se analiza daca exista posibilitatea ca aceasta cauza sa fie reunita cu dosarul de la DIICOT ce vizeaza cercetari privind o presupusa lovitura de stat.
La Sectia parchetelor militare a fost deschis un dosar dupa violentele din 10 august 2018. La protestul din Piata Victoriei, la care au participat mii de oameni, au avut loc mai multe violente ce s-au soldat cu zeci de raniti (protestatari si jandarmi). In acest dosar au fost pusi sub acuzare Catalin Sindile si Sebastian Cucos, actualul si fostul sef al Jandarmeriei Romane, conducerea Jandarmeriei Bucuresti (Laurentiu Cazan), dar si Mihai Dan Chirica, secretar de stat in MAI. Faptele sunt complicitate la abuz in serviciu si complicitate la participatie improprie la purtare abuziva.
De asemenea, si la DIICOT a fost deschis un dosar in urma protestului. Concret, Jandarmeria Romana a depus plangere la DIICOT in cazul mitingului din 10 august 2018, sesizarea vizand infractiuni impotriva ordinii constitutionale.
Actiunile impotriva ordinii constitutionale sunt cuprinse in articolul 397 din Codul Penal, mai exact: „(1) Actiunea armata intreprinsa in scopul schimbarii ordinii constitutionale ori al ingreunarii sau impiedicarii exercitarii puterii de stat se pedepseste cu inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi. (2) Intreprinderea de actiuni violente impotriva persoanelor sau bunurilor savarsite de mai multe persoane impreuna, in scopul schimbarii ordinii constitutionale ori al ingreunarii sau impiedicarii exercitarii puterii de stat, daca se pune in pericol securitatea nationala, se pedepseste cu inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi”.
