Poziția organizației vine după publicarea motivării deciziei prin care CCR a declarat neconstituțională sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”, introdusă în noua Lege a integrității.
Prevederea ar fi extins obligațiile privind declarațiile de avere și de interese și asupra partenerilor necăsătoriți ai unor demnitari și funcționari publici.
Curtea a declarat neconstituțională, în unanimitate, formularea respectivă, invocând încălcarea cerințelor de claritate și previzibilitate a legii, precum și a dreptului la viață privată.
În motivare, judecătorii constituționali arată că statul nu poate atribui efecte juridice unor forme de conviețuire pe care nu le-a definit prin lege.
„În lipsa recunoașterii și protejării de către stat a formelor de conviețuire dintre persoane de sex diferit sau de același sex, statul nu poate lega consecințe juridice în raport cu aceste tipologii de relații. Mai mult, nu poate impune drepturi sau obligații acestor parteneri de fapt în condițiile în care caracterizarea juridică a acestor relații informale nu este realizată”, se arată în motivarea CCR.
Curtea a mai constatat că, în lipsa unor criterii legale, instituțiile statului nu ar putea stabili în mod obiectiv dacă două persoane se află într-o „relație asemănătoare aceleia dintre soți”, ceea ce ar lăsa loc unor evaluări subiective.
MozaiQ susține că argumentația CCR evidențiază problema lipsei unui statut juridic general pentru cuplurile necăsătorite din România.
„Este chiar culmea ca statul să ne ceară factură pe bocancul cu care ne calcă pe cap. Este absurd ca partenerul meu să aibă obligația să depună declarație de avere, dar să nu aibă dreptul să mă viziteze în spital. Dacă avem responsabilități, trebuie să avem și drepturi”, a declarat Sergiu Marinescu, director de comunicare al MozaiQ.
Organizația arată că partenerii necăsătoriți nu beneficiază automat de o serie de drepturi recunoscute soților, între care drepturile succesorale, un statut patrimonial comun sau un cadru juridic general privind relația lor cu instituțiile statului.
MozaiQ susține că această situație poate fi rezolvată prin adoptarea unei legi a parteneriatului civil, care să stabilească în mod clar cine poate încheia un asemenea parteneriat și ce drepturi și obligații decurg din acesta.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică invocate de organizație, în România trăiesc aproximativ 360.000 de cupluri necăsătorite.
În Parlament se află deja proiecte privind parteneriatul civil, între care Pl-x 152/2019 și Pl-x 153/2019. În mai 2026, MozaiQ și susținătorii campaniei Parteneriat Civil ACUM au depus la Camera Deputaților peste 100.000 de semnături pentru adoptarea unei legi în acest domeniu.
Organizația invocă și hotărârea CEDO din 2023 în cauza Buhuceanu și alții împotriva României. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit atunci că România trebuie să asigure o formă adecvată de recunoaștere și protecție juridică pentru cuplurile formate din persoane de același sex.
CEDO nu a obligat România să introducă în legislație căsătoria între persoane de același sex, dar a constatat că absența unei forme de recunoaștere juridică încalcă dreptul la respectarea vieții private și de familie.
Un alt precedent este hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza Coman, din 2018, în urma căreia România trebuie să recunoască, pentru exercitarea dreptului de ședere derivat din legislația europeană, statutul unui soț de același sex al unui cetățean UE.
În urma motivării CCR, MozaiQ solicită Parlamentului să introducă pe agenda sesiunii parlamentare care începe în septembrie proiectele privind parteneriatul civil și să adopte un cadru juridic aplicabil cuplurilor necăsătorite, indiferent de sexul partenerilor.
Organizația își declară disponibilitatea de a contribui cu expertiză la redactarea formei finale a legii.