Atunci președintele Franței, Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, sus-pomenitul Tusk și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au vizitat capitala Moldovei pentru a da un mesaj ferm că o vor în UE și că țara nu va fi abandonată în fața Rusiei.
La fel a făcut-o și România, în special prin vocea președintelui Nicușor Dan, care a jucat bine partitura europeană. Fără unionisme stridente și fără a trata Chișinăul de sus.
Per total, Europa nu a abandonat Republica Moldova. Au venit bani, a venit susținere diplomatică și o perspectivă bună de integrare în Uniunea Europeană în următorii ani.
UE a deschis oficial negocierile în 2024, iar Comisia a anunțat în septembrie 2025 finalizarea rapidă a „screening-ului bilateral” – pas cheie pentru trecerea la primele capitole de negociere.
Un semnal puternic l-a constituit summitul UE–Moldova, ținut la Chișinău pe 4 iulie 2025. Șefii de stat și de guvern au adoptat o Declarație comună care reafirmă susținerea politică pentru aderare și fixează livrabile pe energie, securitate și apărare, comerț, digital, tineret; se angajează să îmbunătățească accesul la piața unică și să crească sprijinul financiar legat de reforme.
Și sprijinul a venit și va mai veni. Moldova a primit aproape 200 de milioane de euro de la UE și mai poate primi o sumă de 10 ori mai mare, circa 1.9 miliarde, în anii următori.
Scutirile sau reducerile de taxe și alte facilități acordate Moldovei pe Piața Unică Europeană au ajutat de asemenea economia statului de la Chișinău.
Liderii UE au făcut un pariu pe Moldova pentru că acest stat mic era în mijlocul unei bătălii geopolitice importante. Cea cu Rusia.
Scriam acum o lună: „Cei 3 lideri europeni – cei mai importanți 2 lideri din Vest și cel mai important din Est – vin însă pentru că e o bătălie de dat și vor să fie parte la ea. O bătălie geopolitică împotriva Rusiei, care se folosește de toate armele sale pentru a câștiga – prin pionii săi din Republica Moldova – alegerile parlamentare din statul cu capitala la Chișinău, la finalul lunii septembrie.
Europa pur și simplu nu are de gând să stea cu mâinile în sân când Rusia încearcă o „preluare ostilă” a Republicii Moldova. Preluare pentru care folosește șantajul economic și energetic, generarea unei crize umanitare în Transnistria, campanii furibunde de dezinformare, cumpărare de voturi și alte arme din arsenalul războiului hibrid.”
Victoria PAS în Moldova înseamnă și un semnal că strategia europenilor a funcționat și că direcția este bună. Că și alte țări se pot opune Rusiei, cu tot arsenalul său de trucuri murdare, și pot câștiga.
Și că integrarea europeană este calea de urmat.
Până la urmă, proiectul european a câștigat în Moldova. Putin a suferit o înfrângere a cărei importanță depășește granițele Moldovei.