O dronă rusească a explodat în Republica Moldova. Va fi expulzat ambasadorului Rusiei?

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Incidentul este al doilea de acest tip produs în același raion în numai opt zile. Pe 9 august, o altă dronă de atac, despre care autoritățile moldovene au stabilit că avea caracteristici similare unei rachete, a explodat în apropierea satului Crocmaz și a provocat inclusiv pagube unor locuințe.

Noul incident s-a produs în aceeași zi în care președinta Maia Sandu a declarat că autoritățile de la Chișinău consideră că unele dintre dronele rusești care pătrund în spațiul aerian moldovean ajung accidental, în timp ce altele ar fi trimise intenționat.

UE schimbă regulile licitațiilor publice. Firmele chineze ar putea fi excluse, iar companiile europene vor avea prioritate

Partidul lui Șoșoacă așteaptă ministere de la PSD: ”Cei 14 parlamentari ai noștri vor vota pentru noul guvern/ PSD are asigurate semnăturile”

Armata moldoveană a detectat obiectul la ora 17:37

Ministerul Apărării de la Chișinău a anunțat că sistemele de supraveghere ale Armatei Naționale au detectat obiectul aerian la ora 17:37.

Acesta a pătruns în spațiul aerian al Republicii Moldova pe direcția Cuciurgan-Tiraspol, după care s-a deplasat spre sud-estul țării.

Ca măsură de securitate, autoritățile au închis pentru aproximativ 15 minute spațiul aerian din sectorul Centru. Ulterior, obiectul a dispărut de pe sistemele de monitorizare în zona localității Talmaza.

Aproape simultan, Poliția a fost sesizată în legătură cu o explozie produsă în extravilanul localității Talmaza, la aproximativ trei kilometri de sat.

Potrivit informațiilor preliminare, aparatul s-a prăbușit pe un câmp și a explodat la contactul cu solul. Deflagrația a provocat un incendiu de vegetație, dar nicio persoană nu a fost rănită.

Zona a fost izolată, iar polițiștii și celelalte structuri specializate au intervenit pentru stingerea incendiului, ridicarea fragmentelor și stabilirea exactă a tipului aparatului.

Ucrainenii: Era o dronă rusească „Banderol”

Forțele Aeriene ucrainene au anunțat că aparatul era o dronă rusească de tip „Banderol”, lansată în cadrul operațiunilor împotriva regiunii Odesa.

Potrivit informațiilor ucrainene, drona a deviat de la traiectorie și a traversat frontiera Republicii Moldova.

„Banderol” este denumirea folosită pentru o muniție rusească de atac care combină caracteristici ale unei drone cu cele ale unei rachete de croazieră. Aparatul poate transporta încărcătură explozivă și poate parcurge distanțe considerabile.

Republica Moldova se confruntase cu un dispozitiv asemănător cu numai opt zile înainte.

O altă dronă a explodat pe 9 august, tot în raionul Ștefan Vodă

Pe 9 august, un aparat de zbor a explodat lângă Crocmaz, localitate aflată tot în raionul Ștefan Vodă, în apropierea frontierei cu Ucraina.

Anchetatorii moldoveni au stabilit că aparatul a lovit un copac la aproximativ 2,5 metri înălțime și a explodat. Fragmentele au fost proiectate pe o suprafață extinsă, iar mai multe proprietăți din apropiere au fost avariate.

Autoritățile moldovene au descris dispozitivul drept o „dronă-rachetă”, primul aparat de acest tip identificat după o explozie pe teritoriul Republicii Moldova. În aceeași perioadă, Rusia desfășurase un atac masiv asupra regiunii Odesa în care, potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, fuseseră folosite inclusiv muniții Banderol.

În ultimii ani, fragmente de drone Shahed și alte aparate implicate în atacurile rusești asupra Ucrainei au fost găsite în repetate rânduri pe teritoriul Republicii Moldova.

Maia Sandu: „Unele ajung din întâmplare și altele ajung pentru că sunt trimise”

Cu numai câteva ore înaintea incidentului de la Talmaza, Maia Sandu discutase la Radio Moldova exact despre incursiunile dronelor în spațiul aerian al țării.

Președinta Republicii Moldova a afirmat că analiza traiectoriilor permite autorităților să facă diferența între aparatele care ajung accidental și cele despre care există suspiciunea că sunt direcționate intenționat spre teritoriul altor state.

„Eu cred că unele ajung din întâmplare și altele ajung pentru că sunt trimise și nu doar în spațiul nostru aerian, dar și în spațiul aerian al altor state din regiune. Am văzut și în România, și în Polonia”, a declarat Maia Sandu.

Șefa statului a subliniat că, indiferent de cauzele fiecărei incursiuni, dronele reprezintă un pericol pentru populație.

„Și într-un caz, și în altul, aceste drone violează spațiul aerian al țării noastre și reprezintă pericol pentru oameni. Singura care se face vinovată de aceste lucruri este Federația Rusă, care a început acest război”, a declarat Sandu.

Ambasadorul Rusiei, convocat repetat. Sandu: Moscovei „nu-i pasă de notele de protest”

Incursiunile repetate au provocat în ultimii ani numeroase proteste diplomatice ale Chișinăului.

Oleg Ozerov, diplomatul desemnat de Vladimir Putin drept ambasador al Federației Ruse în Republica Moldova, a fost convocat în repetate rânduri la Ministerul Afacerilor Externe pentru a primi note de protest în urma pătrunderii dronelor rusești în spațiul aerian moldovean.

Ozerov se află la Chișinău din octombrie 2024, însă Maia Sandu nu i-a primit până în prezent scrisorile de acreditare. Autoritățile moldovene au legat această situație de comportamentul Rusiei față de suveranitatea Republicii Moldova.

Întrebată luni dacă expulzarea diplomatului rus ar putea reprezenta un răspuns la incursiunile repetate, Maia Sandu a afirmat că o asemenea măsură nu ar determina Moscova să le oprească.

„Federației Ruse nu-i pasă de notele de protest și nu-i pasă de mesajele pe care le transmit toate țările care sunt afectate de agresiunea Rusiei. Credeți că este o metodă care va opri Rusia din acțiunile sale? Nu cred”, a afirmat președinta Republicii Moldova.

Maia Sandu: Rusia nu mai poate șantaja Moldova cu gazele

Președinta moldoveană a afirmat că vulnerabilitatea Republicii Moldova față de Moscova s-a redus semnificativ în ultimii ani.

Potrivit datelor prezentate de ea, ponderea Rusiei în comerțul exterior al Republicii Moldova a coborât de la peste 30% în 2010 la aproximativ 2-3% în prezent, iar remitențele provenite din Rusia, care reprezentau mai mult de jumătate din total în perioada 2012-2014, au devenit marginale.

Cea mai importantă schimbare, afirmă Sandu, s-a produs însă în domeniul energetic.

„Am reușit, în ultimii ani, să reducem și chiar să eliminăm dependența de sectorul energetic. Aceasta cred că a fost cea mai serioasă dependență, pentru că de fiecare dată când Kremlinului nu-i plăcea ce se întâmplă la Chișinău închidea robinetul la gaze naturale și țara rămânea în întuneric. Astăzi, Rusia nu poate să ne mai șantajeze”, a declarat Maia Sandu.

În opinia sa, Moscova încearcă acum să compenseze pierderea acestor instrumente de presiune prin propagandă, dezinformare și operațiuni de influență.

Anchetă NYT: Republica Moldova ar fi a doua prioritate a Kremlinului după Ucraina

Declarațiile Maiei Sandu vin și după o amplă investigație publicată pe 14 august de The New York Times privind operațiunile Rusiei în Republica Moldova.

Potrivit relatării Radio Moldova asupra anchetei, jurnaliștii americani citează oficiali occidentali din domeniul informațiilor care susțin că, în strategia Kremlinului, Ucraina este principala țintă, iar obținerea controlului politic asupra Republicii Moldova se situează pe locul al doilea.

Investigația descrie tabere de instruire pentru tineri moldoveni organizate în Serbia, Bosnia și în apropierea Moscovei, unde participanții ar fi fost pregătiți inclusiv pentru acțiuni violente și folosirea dispozitivelor incendiare.

Potrivit aceleiași investigații, Moscova ar fi investit sute de milioane de dolari în operațiuni de influență și cumpărare de voturi asociate rețelei oligarhului fugar Ilan Șor. Peste 150.000 de persoane ar fi fost atrase în această rețea, iar aproximativ 38.000 de activiști ar fi primit aproape 20 de milioane de dolari în lunile premergătoare referendumului european din 2024.

Ancheta mai susține că sute de preoți moldoveni au încheiat contracte cu o bancă rusească apropiată de structurile de stat de la Moscova, primind bani pentru promovarea unor mesaje împotriva integrării europene.

Maia Sandu: Rusia ar vrea să folosească Moldova pentru a lovi Ucraina

Președinta Republicii Moldova a declarat că informațiile din ancheta americană confirmă avertismentele transmise în ultimii ani de instituțiile de la Chișinău.

„Nu cred că este o noutate. Noi vorbim și instituțiile statului vorbesc despre aceste planuri ale Rusiei. Rusia se amestecă peste tot”, a afirmat Maia Sandu.

Ea a susținut că poziția geografică a Republicii Moldova este unul dintre principalele motive pentru interesul strategic al Kremlinului.

„Noi suntem interesanți pentru Rusia din perspectiva războiului în Ucraina, în primul rând, pentru că Rusia ar vrea să lovească Ucraina și din partea noastră, de pe hotarul nostru, și, în același timp, am fi un cap de pod către Uniunea Europeană”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit oficialilor occidentali citați în investigația relatată de Radio Moldova, Kremlinul ar continua să urmărească obținerea controlului asupra sudului Ucrainei, un asemenea scenariu permițând Rusiei să creeze un coridor terestru până în apropierea Republicii Moldova.

Explozia produsă luni lângă Talmaza intervine astfel la numai opt zile după incidentul de la Crocmaz și în contextul avertismentelor repetate ale Chișinăului privind riscurile generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de operațiunile rusești îndreptate împotriva Republicii Moldova.