O insula din Caraibe, candva stapanita de sobolani, a redevenit un paradis al vietii salbatice
O mica insula se inalta din Marea Caraibelor, cu stanci abrupte care coboara in apele turcoaz. Indepartata si nelocuita, ar putea fi decorul unui paradis virgin. Dar, cu secole in urma, oamenii au adus aici sobolanii.
Aceasta este Redonda, cea de-a treia insula putin cunoscuta care apartine de Antigua si Barbuda. A fost documentata pentru prima data de Cristofor Columb in 1493, dar abia 200 de ani mai tarziu se pare ca oamenii au pus piciorul pe aceasta insula salbatica. Stolurile sale de pasari marine au facut-o un loc atractiv pentru extragerea guano – excremente de pasari folosite pentru ingrasamant si praf de pusca in secolul al XIX-lea. Cunoscut in epoca sub numele de „aur alb”, guano este creditat ca fiind cel care a impulsionat dezvoltarea agriculturii moderne, iar la apogeul comertului, Redonda producea pana la 4.000 de tone pe an, potrivit CNN.
Dar odata cu oamenii au aparut si specii invazive, cum ar fi sobolanii negri si caprele salbatice. Mult timp dupa ce productia de guano a incetat in urma izbucnirii Primului Razboi Mondial, aceste animale au ramas, devorand plantele de pe insula sau pradand speciile endemice. In cele din urma, cea mai mare parte a vegetatiei a disparut si, fara nimic care sa o tina laolalta, masa de uscat a inceput sa se prabuseasca, rocile si pamantul alunecand in mare si sufocand ecosistemul marin de dedesubt. Pasarile au incetat sa mai cuibareasca acolo. Redonda devenise un peisaj lunar sterp, condus de sobolani.
Observand aceste schimbari, grupurile de mediu au decis sa ia masuri. In 2016, acestea au lansat un efort de restaurare a insulei si de eliminare a speciilor invazive.
„Asta este tot ce am facut. Am eliminat pur si simplu speciile care nu trebuiau sa fie acolo si in cateva luni am vazut cum vegetatia crestea din nou – insula isi revenea”, spune Johnella Bradshaw, coordonator al programului Redonda pentru Environmental Awareness Group (EAG), un ONG din Antiguan care conduce proiectul.
„Pana la aceasta data, nu am plantat nimic, nu am reintrodus nicio specie. Pur si simplu am indepartat sobolanii si caprele, iar insula s-a transformat chiar sub ochii nostri”, spune ea.
Revenirea extraordinara a dus la desemnarea insulei si a oceanului care o inconjoara ca zona protejata. Anuntata in aceasta luna de guvernul din Antigua, Rezervatia ecosistemului Redonda va acoperi 30.000 de hectare de uscat si de mare, inclusiv micuta insula, pajistile de iarba de mare din jur si un recif de corali de 180 de kilometri patrati
Prevenirea extinctiei
Noul regim protejat nu este doar o mare victorie pentru grupurile de conservare implicate in proiect, inclusiv pentru EAG si pentru organizatii internationale precum Fauna & Flora si Re:wild, ci si pentru cele 30 de specii amenintate sau aproape amenintate la nivel mondial care traiesc in zona protejata.
Ecologistii spera ca aceasta va contribui la prevenirea tragediei care se desfasoara pe multe insule din largul marii din regiune. Insulele din Caraibe, desi reprezinta doar 0,15% din suprafata Pamantului, sunt responsabile de cel putin 10% din disparitiile de pasari inregistrate la nivel mondial, 40% din disparitiile de mamifere si peste 60% din disparitiile de reptile incepand cu anul 1500, potrivit Fauna & Flora.
„Sunt puncte fierbinti ale biodiversitatii, dar sunt, de asemenea, epicentrul si punctele focale ale celor mai multe extinctii de specii din lume. Nu puteam permite ca acest lucru sa se intample cu Redonda noastra”, spune Bradshaw.
Cercetarile stiintifice au descoperit ca speciile invazive sunt principalul factor de pierdere a biodiversitatii native pe insule, iar eradicarea lor este unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru a inversa aceste tendinte. Cu toate acestea, procesul de eliminare nu este intotdeauna usor.
Redonda, care are o lungime de aproximativ o mila, a fost estimata a avea aproximativ 6.000 de sobolani si 60 de capre inainte de eradicare, explica Bradshaw. O echipa a lucrat pentru a aduna caprele cu mana, care au fost apoi transportate pe continent pe calea aerului pentru a fi relocate. Dupa aceea, o alta echipa a campat pe insula timp de doua luni la rand, administrand momeala pentru sobolani si monitorizand populatia acestora, care a scazut incet. In primele zile, cercetatorii auzeau noaptea sobolanii care se furisau in jurul corturilor lor, spune ea.
In cele din urma, in 2018, insula a fost declarata oficial libera de sobolani si de atunci si-a pastrat acest statut.
Fara pradatori, soparlele endemice din Redonda si-au revenit, iar populatiile uneia dintre speciile pe cale de disparitie – dragonul de pamant din Redonda – au crescut de 13 ori din 2017, potrivit cercetatorilor. Biomasa totala a vegetatiei a crescut cu peste 2.000%, iar 15 specii de pasari terestre au revenit de atunci, inclusiv fregatele.
„Inainte de eradicare, pe Redonda era un singur copac si pe insula traia o singura pasare terestra rezidenta”, isi aminteste Bradshaw. Dar acum ecosistemul functioneaza, iar cercul vietii a reinceput.
„Avem vegetatie, avem smochini. Asadar, pasarile vin, mananca si arunca seminte. Vedem ca apar diferiti copaci, iar asta invita si mai multe pasari sa vina”, spune ea.
„O lumina stralucitoare”
Provocarea acum este cum sa mentinem aceasta tendinta. Bradshaw spune ca EAG a implementat masuri de biosecuritate pentru a limita riscul oricarei reinvazii si a inceput, de asemenea, sa realizeze studii de fezabilitate in vederea unei posibile reintroduceri a speciilor indigene, cum ar fi iguanele sau bufnitele de vizuina.
Dar ea avertizeaza ca insula este „inca in primii pasi in procesul de recuperare” si „este suficient un singur sobolan pentru a distruge toata munca depusa”.
Desemnarea zonei protejate ar trebui sa contribuie la mentinerea statutului. In timp ce pescuitul durabil va fi permis in zona, va exista o „zona de refacere” in jurul insulei care va actiona ca un tampon, unde nu pot intra nave neautorizate. Toate ambarcatiunile si persoanele care se vor apropia vor trebui sa fie verificate, asigurandu-se ca nu exista sobolani la bord sau ca nimeni nu transporta din greseala seminte invazive pe haine sau in genti.
Fortele de aparare din Antigua si Barbuda vor ajuta la patrularea zonei, iar atunci cand guvernul va primi fonduri suficiente, spera sa cumpere barci specifice rezervatiei ecosistemice cu personal de patrulare cu norma intreaga, explica Nneka Nicholas, consultant juridic la Departamentul de Mediu.
In cele din urma, succesul zonei protejate este in interesul locuitorilor insulei, spune Helena Jeffery Brown, coordonator tehnic in cadrul Departamentului pentru Mediu si membru fondator al programului de restaurare Redonda. „In statele insulare mici si in curs de dezvoltare, supravietuirea noastra depinde de existenta unei biodiversitati robuste. Atunci cand nu avem o biodiversitate robusta, insulele noastre sunt mai putin rezistente la schimbari: la schimbarile climatice, la poluare, la invazii, la alte forte motrice”, spune ea.
Obiectivul este ca restaurarea Redondei sa actioneze ca o „lumina stralucitoare” pe care alte natiuni insulare sa o poata prelua, adauga ea, facand din intreaga regiune si din lume un loc mai rezistent.
Bradshaw este de acord din toata inima: „Redonda arata ca rewilding-ul functioneaza, atunci cand Mama Natura este lasata sa faca ceea ce stie mai bine”.
