O noua ordine politica in Franta, dupa alegerile care vor avea loc duminica. Marile surprize care vor influenta viitorul UE

analize

Nimic nu va mai fi la fel in politica franceza dupa alegerile prezidentiale al caror prim tur se desfasoara duminica, 23 aprilie. O noua ordine se prefigureaza la orizontul unui Palat Elysee ravnit de trei candidati aflati in afara bipartidismului, noteaza agentia EFE intr-un comentariu citat de Agerpres.

Marine Le Pen, Emmanuel Macron si Jean-Luc Melenchon, aflati, in ordine, la extrema dreapta, centrul si extrema stanga a spectrului politic, sfideaza fiecare in modul sau sistemul politic ce domneste in Franta de decenii. Toti trei spera sa devina primul presedinte care ajunge la Elysee fara sprijinul uneia dintre cele doua mari formatiuni ce au sustinut a V-a Republica, respectiv Partidul Socialist si conservatorii reuniti acum in formatiunea Republicanii. Numai o victorie a candidatului dreptei, Francois Fillon, aflat in corzi in urma unor scandaluri, ar lasa presedintia Frantei in maini ‘cunoscute’.

Sondajele efectuate pana in prezent sustin un scenariu apropiat de o situatie de relativa egalitate intre cei patru principali candidati. Desi Macron si Le Pen se afla constant pe primele doua locuri in intentiile de vot, diferenta dintre procentele lor si cele ale lui Fillon si Melenchon s-a diminuat in ultima vreme, astfel ca ceea ce parea sa fie o finala sigura intre fiul risipitor al socialismului si campioana extremei drepte a devenit o cursa in patru cu un final incert.

Cu cateva zile inaintea primului tur, diferenta dintre primii si urmatorii doi era de trei sau patru procente, cu putin peste marja de eroare. In plus, dinamica ascendenta a stangistului Jean-Luc Melenchon, aduce si mai multa incertitudine, nemaifiind imposibila eventualitatea unui al doilea tur in care acesta sa se confrunte cu Marine Le Pen, varianta care ingrozeste ‘establishment-ul’ si pietele financiare.

Dar oricare va fi rezultatul final, alegerile prezidentiale franceze din anul 2017 vor consemna in istorie declinul socialistilor si al conservatorilor, ai caror candidati ar putea sa nu depaseasca insumat o treime din voturi.

In cazul Republicanilor, desi Fillon isi mentine optiunile intacte, caderea sa pare legata mai ales de cazul de coruptie privind locurile de munca fictive de asistenti parlamentari pe care le-ar fi avut sotia si copiii sai. Atunci cand conservatorii si-au desemnat candidatul la alegerile primare din noiembrie 2016, se estima ca acesta nu are cum sa piarda cursa prezidentiala. Dar scandalul in care s-a vazut ulterior implicat Fillon a dat toate calculele peste cap, el refuzand sa renunte la candidatura prezidentiala.

La socialisti tabloul este si mai sumbru, candidatul lor, Benoit Hamon, neavand practic nicio sansa de a ajunge in turul doi, intrucat sondajele il crediteaza cu mai putin de 10% din intentiile de vot. Decizia actualului presedinte, Francois Hollande, de a nu mai candida pentru un al doilea mandat a deschis lupta pentru putere in partidul trandafirului, iar alegerile primare au consfintit victoria aripii rebele a formatiunii, reprezentate de Hamon, asupra aripii moderate a fostului premier Manuel Valls. Prin urmare, aceste alegeri gasesc socialistii francezi intr-o criza existentiala care in plus s-ar putea agrava dupa legislativele din iunie.

In tot acest context, afirmarea solitara a fostului ministru socialist al economiei, Emmanuel Macron, a facut diferenta. De fapt, acest scrutin prezidential va contura viitorul politic al Frantei, mai ales ca va fi urmat de cel legislativ care ar putea crea un parlament mult mai fragmentat. Astfel, chiar daca Fillon nu va castiga alegerile prezidentiale, conservatorii spera intr-un rezultat bun la cele legislative, desi acest scenariu, la fel ca acela privind numele viitorului presedinte, se afla in continuare in zona fictiunii politice.

Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook

Urmareste-ne si pe:

Mai mult despre: ,

Comentarii: