O simplă mușcătură de căpușă poate provoca o alergie rară. De ce poate deveni periculoasă

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Problema, cunoscută sub numele de sindrom alfa-gal, a fost asociată pentru prima dată cu o anumită specie de căpușe în urmă cu aproximativ 15 ani. Însă cazurile sunt în creștere, pe măsură ce tot mai mulți oameni raportează simptome precum urticarie, diaree și mâncărime după consumul chiar și al unei cantități foarte mici de carne și, în unele cazuri, al produselor lactate. Alergia nu afectează consumul de pește sau de carne de pasăre. Puiul, curcanul și ouăle sunt în regulă, scrie AP.

Timp de ani de zile, tratamentul standard a presupus evitarea alimentelor provenite de la vaci, porci și oi, precum și purtarea unui injector cu epinefrină în caz de urgență medicală. Însă autoritățile de reglementare au aprobat recent primul medicament pentru această afecțiune, iar mai multe terapii ar putea apărea în viitor.

Rusia a redistribuit sistemele de apărare aeriană din Cercul Polar Arctic pentru a respinge dronele ucrainene

Tot mai multe fete afgane ajung să fie vândute ca mirese pentru ca familiile lor să-și achite datoriile

Spre deosebire de alte boli transmise de căpușe, sindromul alfa-gal nu este cauzat de o bacterie sau de un virus. În schimb, apare atunci când sistemul imunitar uman declanșează un răspuns alergic la un tip de zahăr numit alfa-gal.

Alfa-gal se găsește în carnea majorității mamiferelor, însă nu și la oameni sau la alte primate. De asemenea, este prezent și în saliva anumitor căpușe. Atunci când este consumat, acest zahăr este, de regulă, inofensiv. Însă, în momentul în care căpușele mușcă pielea, pot introduce zahărul direct în sânge. Acest lucru determină formarea de anticorpi, proteine ale sistemului imunitar care luptă împotriva invadatorilor străini și care încep să recunoască și să atace moleculele de alfa-gal.

„Se pare că pielea este o modalitate excelentă de a declanșa un răspuns alergic”, a declarat dr. Scott Commins, cercetător în sindromul alfa-gal la Universitatea din Carolina de Nord. „Dacă totul s-ar întâmpla oral și am consuma alfa-gal așa cum mâncăm friptură sau grătar, atunci nu am deveni alergici.”

Persoanele care dezvoltă acești anticorpi vor avea adesea o reacție alergică puternică la câteva ore după consumul de carne sau de produse lactate. Totuși, poate dura săptămâni sau chiar luni până la apariția problemei, iar severitatea simptomelor crește adesea în timp.

De ce sunt diagnosticate tot mai multe cazuri

Experții indică o conștientizare mai mare în rândul profesioniștilor din sănătate și al publicului larg.

„Cred că o parte din motiv este că tot mai mulți oameni au aflat despre acest sindrom și sunt atenți la el”, a spus Maria Diuk-Wasser, cercetătoare la Universitatea Columbia, care studiază bolile transmise de căpușe.

Însă creșterea numărului de cazuri reflectă și extinderea arealului căpușei „lone star”, principala sursă a afecțiunii din Statele Unite. Aceasta poate fi recunoscută după punctul alb aflat pe spate și este întâlnită cel mai frecvent în estul și sudul SUA. În ultimii ani, însă, prezența sa a fost raportată și în alte regiuni, inclusiv în zona Marilor Lacuri și până la Martha’s Vineyard.

Cercetătorii se tem că și alte tipuri de căpușe ar putea contribui la răspândirea afecțiunii. Potrivit unui studiu publicat în 2023 de Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), aproximativ 450.000 de americani au dezvoltat această alergie.

Când este recomandat testul și ce simptome trebuie urmărite

Oamenii ajung, de regulă, la medic după apariția unor simptome îngrijorătoare, printre care urticaria, amețelile, dificultățile de respirație și umflarea buzelor, a gâtului, a limbii sau a pleoapelor. Unele persoane prezintă doar simptome digestive, inclusiv diaree, dureri abdominale, vărsături și greață.

Medicii stabilesc diagnosticul pe baza analizelor de sânge, a simptomelor și a informațiilor furnizate de pacient, inclusiv a eventualelor mușcături recente de insecte.

Testul de sânge poate identifica prezența anticorpilor alfa-gal, însă nu toate persoanele care au un rezultat pozitiv dezvoltă și afecțiunea. În plus, există situații în care testul poate indica un rezultat fals pozitiv.

„Testul de sânge este bun, dar nu te poți baza doar pe el pentru diagnostic. Ai nevoie și de simptomele reale”, a spus Commins. „În alergologie avem multe probleme cu falsele pozitive.”

Ce alimente trebuie evitate și ce tratamente sunt disponibile

Medicii recomandă, în general, evitarea cărnii de vită, de porc, de miel și a altor tipuri de carne provenite de la mamifere. Unele persoane pot continua să consume produse lactate, precum lapte, brânză și unt. În schimb, pacienții care dezvoltă reacții severe trebuie să evite și produsele care conțin subproduse animale, inclusiv gelatina folosită în jeleuri și bomboane gumate.

Există și o excepție rară: carnea provenită de la un număr redus de porci modificați genetic pentru a nu produce alfa-gal. Aceștia au fost aprobați de FDA în anul 2020 și sunt crescuți pentru cercetări legate de transplantul de organe. Carnea acestor porci, denumiți „GalSafe”, este disponibilă prin intermediul companiei Amaroo Hills.

Persoanele afectate de sindrom pot fi nevoite să evite și anumite produse medicale sau implanturi, inclusiv valve cardiace realizate din țesut de porc sau de vacă.

Alergia poate dispărea în cazul unor pacienți după câțiva ani. Scott Commins a observat această evoluție la aproximativ 15-20% dintre persoanele pe care le-a monitorizat. Cu toate acestea, evitarea unor noi mușcături de căpușe rămâne esențială.

În 2024, FDA a aprobat un medicament injectabil numit Xolair pentru mai multe alergii alimentare, inclusiv pentru sindromul alfa-gal. Tratamentul nu vindecă afecțiunea, însă reduce riscul reacțiilor alergice severe în cazul unei expuneri accidentale la carne.

Medicamentul a fost aprobat inițial în urmă cu peste două decenii pentru pacienții care suferă de astm sever. Acesta acționează prin reducerea eliberării substanțelor biologice responsabile de inflamație și de reacțiile alergice.

Cercetătorii speră să poată analiza și alte medicamente deja existente ca posibile opțiuni terapeutice pentru pacienții diagnosticați cu sindrom alfa-gal.

„Există anumite medicamente biologice care interferează cu semnalizarea alergică”, a spus Commins. „Credem că dacă ai fi sub un astfel de tratament sau dacă ai primi unul suficient de repede după mușcătura de căpușă, acesta ar putea întrerupe întregul proces alergic.”